Gradul de valorificare al apelor minerale din judet, sub 10%

Doar 9% din apele minerale din judeţul Suceava sunt în prezent valorificate. Asta arată raportul privind resursele minerale din judeţ prezentat, marţi, de Compartimentul de inspecţie teritorială Câmpulung Moldovenesc din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în şedinţa Colegiului Prefectural.

Conform sursei citate, în judeţul Suceava există un mare număr de surse de ape minerale carbogazoase şi necarbogazoase (apă plată), iar gradul real de valorificare a acestora fiind de circa nouă la sută. Astfel, la Poiana Negri, rezervele calculate sunt de 345,6 mc/zi cu o capacitate îmbuteliabilă anuală de 126.144 mc, iar la 252 zile lucrătoare acesta fiind de 87.000.000 litri, iar gradul de valorificare realizat în 2008 este de aproximativ 45 la sută, în timp ce apa Poiana Vinului are rezerve calculate de 285,2 mc/zi, iar la 252 de zile lucrătoare capacitatea îmbuteliabilă este de 71.870.000 litri, gradul de valorificare realizat în 2008 fiind de 80%.

La Dorna Candrenilor capacitatea de îmbuteliere este de 21.320.000 litri anula cu un grad de valorificare realizat în anul 2008 de 42 la sută, iar la Roşu de 21.320.000 de litri anual cu un grad de valorificare realizat în anul 2008 de 30 la sută.

La Poiana Coşnei rezervele calculate sunt de 20 de mc/zi cu o capacitate îmbuteliabilă de 5.040.000 litri pe an, iar gradul de valorificare realizat în anul 2006 a fost de 15 la sută, în timp ce la Moara Dracului unde se îmbuteliază apă plată rezervele în evidenţă sunt de 120.000.000 de litri anual şi se valorifică în prezent circa 20 la sută.

La Izvorul Alb, rezervele omologate de apă plată sunt de 382,7 mc/zi şi o capacitate îmbuteliabilă anul de 96.500.000 litri şi se valorifică în procent de circa 20 la sută. Sursa citată subliniază că potenţialul zonei este extreme de mare, cifrându-se la cca.800 mc/zi, ceea ce permite să se îmbutelieze cel puţin 200.000.000 de litri anual.

Totodată, la Dealul Floreni unde Dorna Apemin SA urmează să perfecteze concesiunea, producţia nefiind încă începută, rezervele sunt de 86,4 mc/zi cu o capacitate îmbuteliabilă de 21.320.000 litri anual.

La Panaci, zăcământul de ape minerale carbogazoase şi plate a fost pus în exploatare în anul 2010, cu rezultate extrem de bune, iar rezervele se cifrează la circa 350 mc/zi ceea ce ar însemna, dacă ar fi desfacere pe piaţă, o cantitate îmbuteliată de aproximativ 5-6 milioane litri pe an, resurse asemănătoare de ape plate fiind şi la Dorna Arini unde zăcământul este în ultima fază de explorare urmând ca în anul 2012 să intre în exploatare.

Apele minerale terapeutice din Vatra Dornei şi mofeta Negreşto se utilizează numai pentru uz extern, în balneo terapie se Staţiunea Balneară Vatra Dornei, iar gradul de valorificare este scăzut fiind la 50 la sută din potenţialul de rezerve existent, iar în partea de sud vest a oraşului Vatra Dornei, la Negreşti, în apropierea mofetei, există un foraj cu apă minerală de balneaţie care debitează, dar nu este utilizat.

Potrivit raportului, apele minerale din bazinul Dornelor, existente astăzi în evidenţa statului sunt valorificate într-un procent de 40-50 la sută, dar aceste rezerve omologate se referă doar la sursele active, fără a fi incluse cele în conservare, cele abandonate sau cimentate. „În condiţiile în care activitatea este foarte rentabilă, cheltuielile de producţie nedepăşind 700 lei la 1000 lei producţie marfă, deci putem vorbi de o rentabilitate de cca. 30 la sută, se naşte întrebarea: de ce apa minerală este scumpă în România, varietatea produselor este relativ redusă şi ce impact va avea integrarea României în UE asupra dezvoltării acestei activităţi. În condiţiile în care ape minerale carbogazoase şi plate vor intra masiv pe piaţa europeană, ne aşteptăm în viitorii cinci ani la dublarea producţiei actuale”, se arată în acest raport.