Intră acum și în grupul de
Cu doar 2,5 luni înainte de expirarea plafonării prețurilor la gaze naturale (31 martie 2026), Ministerul Energiei reia discuțiile despre o posibilă prelungire sau reducere graduală a mecanismului, fără a oferi un calendar clar sau reguli precise. Experții din piață atrag atenția că această incertitudine nu protejează consumatorii, ci generează efecte inverse: creșterea prețurilor prin lipsa de predictibilitate.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), critică dur abordarea actuală, afirmând că „în energie, incertitudinile cresc prețurile”. Contractele pentru achiziție, transport și înmagazinare gaze se încheie cu un an înainte, iar semnalele de modificare a regulilor în ultimul moment determină furnizorii, traderii și producătorii să retragă ofertele sau să introducă prime de risc. Rezultatul: lichiditate scăzută pe piață și prețuri mai mari, costuri care ajung inevitabil în facturile consumatorilor sau în bugetul de stat.
Plafonarea nu mai este necesară? Analizele facturilor recente arată că prețul efectiv plătit de consumatorii casnici în perioada septembrie-decembrie 2025 a fost cu 3-8% sub nivelul plafonat. Cotățiile pe bursele europene (TTF Olanda – 133,22 lei/MWh) și românești (BRM – 151,5 lei/MWh) indică perspective de scădere, iar România, cu o dependență de importuri de doar 7%, are producție internă suficientă. În aceste condiții, menținerea plafonării devine „un reper artificial irelevant”, care descurajează concurența reală și întârzie transferul ieftinirilor către populație.
Nu liberalizăm, ci încetăm distorsiunile Expertul subliniază că piața gazelor nu a fost niciodată reglementată complet, ci doar distorsionată temporar prin OUG 27/2022 și modificări ulterioare. La 1 aprilie 2026 nu „se liberalizează” o piață închisă, ci se elimină un set de intervenții administrative. Ideea unei „reduceri graduale” este considerată eronată conceptual, iar comparația cu liberalizarea energiei electrice – forțată, dat fiind că gazele beneficiază de producție internă dominantă și costuri mai stabile.
Ce ar trebui să facă statul pentru o tranziție corectă? Pentru a evita șocuri sociale și prețuri artificiale mai mari decât în Vest, Chisăliță propune măsuri concrete:
- Anunț clar și ferm privind încetarea plafonării la 31 martie 2026, pentru eliminarea incertitudinii;
- Creșterea lichidității reale pe BRM/OPCOM și eliminarea barierelor administrative;
- Prevenirea comportamentelor oligopoliste și cuplarea eficientă cu hub-urile europene (TTF, CEGH);
- Protecții țintite pentru consumatorii vulnerabili prin Legea consumatorului vulnerabil;
- Transparență pe prețuri, plan de intervenție în caz de escaladare și reducerea fiscalității.
În absența acestor acțiuni, piața românească riscă să rămână o „insulă de preț” mai mare cu 14% față de bursele UE, cu consecințe plătite tot de consumatori.
„Energia nu iartă improvizația. Piața răspunde la incertitudine prin scumpire”, concluzionează Dumitru Chisăliță.
#GazeNaturale #PlafonarePreturi #EnergieRomania #LiberalizareGaze #Consumatori #NewsBucovina
Intră acum și în grupul de
