Intră acum și în grupul de
Consiliul Județean Suceava a găzduit, marți, 17 martie 2026, o ședință de lucru dedicată protejării și reconfigurării traseului Via Transilvanica pe raza județului, în contextul problemelor acumulate în ultimii ani pe cei aproximativ 136 de kilometri care traversează județul.
Deși proiectul, inaugurat în 2019 la Putna, a devenit un brand turistic internațional parcurs de drumeți din peste 60 de țări, în teren situația este diferită: anumite sectoare au fost afectate de exploatări forestiere, lucrări de infrastructură și intersectări cu drumuri asfaltate sau forestiere intens circulate. Aceste intervenții au dus la degradarea unor porțiuni și la creșterea gradului de dificultate, astfel încât mulți turiști abandonează traseul încă din primele zile, după cum a semnalat Alin Ușeriu, inițiatorul Via Transilvanica și președintele Asociației Tășuleasa Social.
La întâlnire au participat primarii localităților tranzitate de traseu, reprezentanți ai Direcției Silvice Suceava, ai Consiliului Județean Suceava (inclusiv Salvamont Suceava și Serviciul de Turism), precum și ai Asociației Tășuleasa Social.
Participanții au convenit ca, imediat după sărbătorile pascale, să fie organizate vizite în teren pentru identificarea soluțiilor concrete: reconfigurarea traseului, evitarea zonelor afectate și readucerea acestuia la standardul de potecă sigură și atractivă pentru drumeți.
Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Nicolae Robu, a subliniat necesitatea unei intervenții rapide și coordonate:
„Mă bucur că toți primarii și reprezentanții instituțiilor prezente au fost de acord că trebuie să intervenim și să găsim soluții. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: problemele există de ani de zile și, din păcate, nu a existat o coordonare suficientă pentru a le rezolva. Discuția de astăzi a venit în urma unei întâlniri prealabile dintre Alin Ușeriu și președintele Gheorghe Șoldan, care l-a asigurat pe inițiatorul Via Transilvanica de tot sprijinul actualei administrații județene.”
Nicolae Robu și-a exprimat încrederea că, în urma acestei întâlniri, toți partenerii vor trece de la discuții la acțiuni concrete, astfel încât Via Transilvanica să rămână un traseu pe care oamenii îl încep cu încredere din Bucovina și îl duc până la capăt, pe cei aproximativ 1.400 de kilometri până la Drobeta-Turnu Severin.
„Via Transilvanica nu este doar un traseu de drumeție. Este «drumul care unește», care spune povestea României și a oamenilor ei, iar primele pagini sunt chiar cu județul Suceava. Un traseu care poate aduce dezvoltare reală comunităților locale, dacă înțelegem cu toții importanța unui astfel de proiect”, a conchis vicepreședintele Nicolae Robu.
Intră acum și în grupul de
