Intră acum și în grupul de
România se confruntă cu un paradox energetic major: deși dispune de hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne și capacități regenerabile în creștere, factura la energie pentru populație și economie rămâne una dintre cele mai ridicate din Europa raportat la puterea de cumpărare. Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, diferența de cost nu se datorează doar crizei energetice sau războiului, ci mai ales disfuncțiilor sistemului energetic românesc.
Într-o analiză amplă, Dumitru Chisăliță arată că între 25% și 45% din factura finală reprezintă costul ineficiențelor, distorsiunilor de piață, suprataxărilor și lipselor de investiții, nu costul real al energiei produse.
„România produce relativ ieftin și vinde relativ scump. Avem hidroenergie cu cost redus, nuclear printre cele mai ieftine surse stabile și regenerabile cu cost marginal aproape zero, dar consumatorul final plătește volatilitate, lipsa contractelor stabile, lichiditate redusă și risc regulatoriu”, afirmă Chisăliță.
Potrivit estimărilor sale, într-un sistem energetic european funcțional, factura ar fi cu 25-45% mai mică. Principalele componente care îngreunează factura sunt:
- Distorsiuni de piață și intervenții administrative excesive
- Costuri ridicate de echilibrare și transport/distribuție
- Suprataxări, contribuții speciale și modificări legislative frecvente
- Lipsa investițiilor în rețele, stocare și interconectări
- Rente și oportunități speculative generate de volatilitate
Chisăliță atrage atenția că, după 2022, piața energetică românească a devenit un hibrid nociv: nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent. Plafonările, compensările și suprataxările au socializat costurile și au privatizat volatilitatea, iar anumite blocaje cronice (întârzieri la investiții, congestii, birocrație) au devenit profitabile pentru unii actori din piață.
„Problema reală nu este că statul a intervenit, ci că a intervenit permanent, imprevizibil și contradictoriu. Volatilitatea a devenit model de business, iar anumite forme de ineficiență s-au transformat în rente”, subliniază președintele Asociației Energia Inteligentă.
Analiza lui Dumitru Chisăliță vine într-un context în care facturile la energie rămân o sursă majoră de presiune economică și socială pentru români, în ciuda resurselor naturale și a potențialului energetic al țării. Acesta atrage atenția că, fără o reformă structurală profundă – care să aducă predictibilitate, concurență reală și investiții masive – paradoxul românesc al energiei scumpe va persista, indiferent de evoluțiile de pe piețele internaționale.
Intră acum și în grupul de
