Intră acum și în grupul de
De astăzi, România funcționează fără energie nucleară. Oprirea ambelor unități de la Centrala Nucleară de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW de capacități de producție continuă și predictibilă. Potrivit analizei Asociației Energia Inteligentă (AEI), țara poate evita întreruperile de alimentare în următoarele aproximativ trei săptămâni, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea energiei din țările vecine – exact în perioada în care acestea se confruntă cu secetă, caniculă și reduceri ale producției nucleare și hidroelectrice.
Problema nu se limitează la capacitatea tehnică a liniilor de interconexiune de a transporta până la 3.000 MW. Elementul decisiv este dacă Bulgaria, Ungaria și Serbia vor avea simultan suficiente cantități de energie disponibile pentru export.
Balanța energetică în următoarele zile
Transelectrica estimează un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h în această perioadă, față de circa 8.000 MWh/h în episoadele caniculare anterioare. Până în următoarele șapte zile, cererea ar urma să se mențină în jurul valorii de 7.300 MWh/h, iar în intervalul 4–9 august 2026 ar putea urca la 8.000 MWh/h.
După oprirea reactoarelor de la Cernavodă, balanța de seară arată o producție internă totală estimată între 3.500 și 4.700 MWh, în condițiile în care hidroenergia ar putea furniza 1.300–1.700 MWh, gazele 900–1.300 MWh, cărbunele 700–1.000 MWh, eolianul 200–800 MWh, iar biomasa și alte surse 100–200 MWh. Energia solară nu mai contribuie după apus.
În aceste condiții, importul necesar ar ajunge la 2.600–3.500 MWh în perioada 30 iulie – 3 august și la 3.300–3.500 MWh între 4 și 9 august. Importul potențial disponibil este estimat la 2.500–3.000 MWh, respectiv 2.400–2.900 MWh, ceea ce lasă un deficit posibil de 100–500 MW în prima perioadă și de 700–1.100 MW în a doua. Într-o seară fără vânt și cu producție hidro redusă, deficitul poate depăși capacitatea comercială normală de import.
Cât poate importa fizic România
Capacitatea tehnică agregată de import a României se situează în jurul valorii de 3.300 MW, însă disponibilitatea comercială orară poate fi mai mică, în funcție de fluxurile regionale și de necesarul de rezerve de siguranță.
Pe frontiera cu Ungaria, capacitatea practică de import este estimată la 1.000–1.400 MW, însă disponibilitatea este redusă din cauza problemelor de la centrala nucleară Paks. Pe relația cu Bulgaria, pot fi aduși 700–1.000 MW, atât timp cât unitățile de la Kozlodui funcționează. Serbia ar putea oferi 300–600 MW, dar este afectată de secetă și de problemele hidro și termoelectrice. Fluxurile din Ucraina (100–300 MW) și Republica Moldova rămân limitate și incerte.
În total, un import simultan realist se situează între 2.100 și 3.300 MW, dar numai dacă există ofertă regională suficientă.
De unde ar putea veni energia
Bulgaria rămâne cea mai importantă sursă potențială. Cu aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui în funcțiune, țara vecină poate susține exporturi către România, mai ales pe timpul nopții. Exportul probabil către România este estimat la 500–900 MW. Dacă însă una dintre unitățile de la Kozlodui se oprește, disponibilitatea poate scădea sub 400 MW, iar în cazul opririi ambelor unități Bulgaria ar putea deveni ea însăși importatoare.
Ungaria dispune de o interconectare bună cu România, însă a pierdut deja o unitate la Paks, iar alta funcționează la putere redusă, ceea ce a diminuat producția nucleară ungară cu aproximativ 700–750 MW. Importul posibil din această direcție este estimat la 700–1.200 MW, o parte din acesta putând reprezenta energie de tranzit. Dacă Paks pierde încă un reactor, fluxul disponibil poate scădea cu 300–500 MW.
Serbia este o sursă vulnerabilă. Producția hidro de la Djerdap (Porțile de Fier) a coborât la aproximativ o treime din nivelul normal, iar problemele de apă afectează și centralele pe cărbune de la Kostolac. Serbia ar putea furniza punctual 200–400 MW, dar nu poate fi considerată o sursă stabilă pe termen mai lung.
Prețurile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) vor crește puternic
Prețul energiei pe PZU a ajuns astăzi la 63,3 lei/MWh la ora 12 și la 1.604 lei/MWh la ora 20 – de 25 de ori mai mare. Pentru 31 iulie, AEI consideră realistă o medie de aproximativ 1.200 lei/MWh, cu un vârf de 3.000 lei/MWh. În următoarele săptămâni, dacă Bulgaria limitează exporturile sau dacă Ungaria pierde încă 400–500 MW nucleari, media ar putea urca spre 1.400–1.600 lei/MWh, iar orele de seară ar putea depăși 5.000 lei/MWh.
Concluzia expertului
Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, România poate acoperi prin import oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă numai dacă sunt îndeplinite simultan mai multe condiții: Bulgaria păstrează în funcțiune centrala de la Kozlodui, Ungaria nu mai pierde mai mult de încă un reactor, consumul național rămâne în jurul valorii de 7.000–7.300 MWh, există minimum 4.000 MWh producție internă la vârful de seară, iar capacitățile pe gaze, cărbune, hidro și baterii sunt folosite la maxim.
Importul de aproximativ 3.300 MW este posibil din punct de vedere tehnic, dar nu este garantat comercial. România nu se află încă într-un scenariu inevitabil de întreruperi de alimentare, însă a ajuns într-o situație în care pierderea a încă 500–1.000 MW de producție în Bulgaria sau Ungaria poate transforma o problemă de preț într-una de adecvanță și securitate energetică.
Intră acum și în grupul de
