„Biserica Manastirii Armenesti Hagigadar – 500 de ani”, emisiune comuna de marci postale Romania – Armenia

La împlinirea a 500 de ani de existenţă a Bisericii Mănăstirii Hagigadar din judeţul Suceava, Romfilatelia şi autoritatea emitentă din Armenia, Haypost, introduc în circulaţie emisiunea comună de mărci poştale România – Armenia „Biserica Mănăstirii Armeneşti Hagigadar – 500 de ani”. Potrivit Cotidianul.ro, aceasta va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară începând cu ziua de sâmbătă, 11 august 2012.

Sursa citată precizează că elementele emisiunii de mărci poştale sunt: timbrul cu valoarea nominală de 4,70 lei, plicul „prima zi”, cartonul filatelic, iar produsul filatelic special al emisiunii – albumul filatelic, este realizat în tiraj limitat de 500 de exemplare şi echipat cu blocul special de două timbre al emisiunii, cu elemente grafice în folio aur, plicul „prima zi” şi o carte maximă.

De asemenea, arată sursa citată, cu ocazia vizitei speciale în România a Sanctităţii Sale Karekin II, Catolicos şi Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor, emisiunea se va bucura de un eveniment special de prezentare, într-un cadru oficial, marţi, 14 august 2012, în Aula Academiei Române din Bucureşti, unde invitaţi speciali se vor reuni pentru a serba acest moment aniversar.

Legenda spune că Mănăstirea Hagigadar, lăcaş de cult aflat pe vârful Dealului Bulai în comuna Moara din judeţul Suceava, a fost ridicată drept mulţumire pentru binecuvântarea Maicii Domnului asupra negoţului şi familiei de către doi fraţi ale căror afaceri au prosperat. Construind-o pe vârful dealului, din piatră, fortificată, cei doi au numit-o Hagigadar (în limba armeană hagiuik înseamnă dorinţă, iar gadarel – a împlini), fiind atestată începând cu anul 1512. Ulterior, Drăgan Danovac, negustor armean de vite, va construi, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb, Biserica Mănăstirii armeneşti Hagigadar, lăcaşul dobândind actuala configuraţie în trei etape calendaristice: 1512-1513, a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Nemuritoare în sufletul credincioşilor, legenda Icoanei Maicii Domnului, făcătoare de minuni, a făcut ca pragul Bisericii Dorinţelor să fie trecut de numeroşi credincioşi ortodocşi şi catolici, care vin să se roage pentru vindecarea bolilor sau înainte de a începe o afacere ori o construcţie, urcând dealul în genunchi până la mănăstire, mai scrie Cotidianul.ro.