Intră acum și în grupul de
Sala Auditorium „Joseph Schmidt” din cadrul Universtăţii „Ştefan cel Mare” Suceava a fost luat cu asalt de publicul nerăbdător să vadă proiecţia care a revendicat două premii la cea de-a 65-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes.
Filmul are în vedere reproducerea unei întâmplări adevărate petrecută în 2005 la o mănăstire. Povestea se învârte în jurul a două fete care se revăd după o perioadă de timp în care fiecare a încercat să-şi găsească drumul în viaţă. Pe de o parte o avem pe Voichiţa, interpretată de Cosmina Stratan, care şi-a găsit alinarea la o mănăstire, cei de acolo constituind familia pe care nu a avut-o niciodată, iar pe cealaltă, pe Alina (Cristiana Flutur) care se reîntoarce în ţară după câţiva ani de muncă în Germania, încercând să îşi convingă buna prietenă să o însoţească la lucru în străinătate şi implicit să-i recâştige afecţiunea pierdută.
La ecranizare a fost prezent şi regizorul filmului, Cristian Mungiu, care, deşi a întârziat din cauza condiţiilor nefavorabile de vreme, a oferit publicului explicaţiile şi lămuririle de care acesta avea nevoie, în urma vizionării peliculei. Întrebat fiind prin ce educă acest film ca artă, regizorul a afirmat: „Asta facem noi. Ne inspirăm din viaţă şi vă aducem un fragment de viaţă în faţă, ajutându-vă să reflectaţi la valori care trebuie să fie importante pentru dumneavoastră”.
Referitor la mesajul textului, acesta a declarat: „Rolul filmului este să cureţe o societate care, arătând aşa, nu functionează.” De asemenea, Cristian Mungiu i-a îndemnat pe spectatori să gândească, să pună întrebări atât sinelui, cât şi celor din jur, şi a cerut o reflecţie individuală asupra rolului Bisericii în viaţa de astăzi şi necesitatea toleranţei, sugerând faptul că „viaţa nu are o singură interpretare”.
În ceea ce priveşte accentul moldovenesc prin care se dă glas replicilor, regizorul a explicat: „Din punctul meu de vedere este relevant că s-a întâmplat în Moldova, în acea zonă. Cumva noi asociem Moldova cu o zonă destul de săracă şi lipsită de educaţie, ori sărăcia, lipsa de educaţie, ignoranţa, într-o anumită măsură şi superstiţiile fac parte din cauzele pentru care se întâmplă lucrurile în felul acesta […] şi în consecinţă, am ales ca tot castingul să fie din Moldova, fie din Moldova românească, fie în Moldova de peste Prut. Am încercat la filmare, fiind eu însumi capabil să vorbesc acest grai moldovenesc, să păstrez un accent comun tuturor actorilor şi dimpotrivă, am îndemnat cei 2-3 actori din casting care nu sunt moldoveni, să nu vorbească”.
Tot Mungiu a vorbit depre calitatea sunetului ca fiind cea întâlnită în orice film francez, petrecându-şi aproape două luni şi jumătate pentru a adăuga cele aproximativ 6.000 de sunete peste coloana sonoră.
În seara de marţi, 27 noiembrie, filmul s-a difuzat cu sala plină atât de la ora 16:00, cât şi de la ora 19:00, urmând ca miercuri, 28 noiembrie, filmul să fie redifuzat începând cu ora 19:00, de această dată, în lipsa regizorului român.
Cristian Mungiu şi-a încheiat sesiunea de dialog oferind celor prezenţi speranţă unei noi revederi, la o nouă peliculă în regia sa, dar într-o sală de cinema demnă de oraşul Suceava.
Monica Bujanovschi si Teodora-Elena Solovan,
Eleve la Cercul de Jurnalism – presă scrisă, din cadrul Palatului Copiilor Suceava
Intră acum și în grupul de
