Marian Sirbu explica cum vor creste salariile si pensiile de stat

El a spus ca a vazut extrem de multe comentarii cu fraze sau cu cifre scoase din context comentate de multe ori partinic, subliniind ca se simte obligat sa faca precizari in legatura cu aceste comentarii tocmai pentru „ca sa nu existe nici un fel de dubii”, in legatura cu afirmatii care au fost facute din partea reprezentantilor guvernului sau in legatura cu cifrele prezentate.
„Iata, de exemplu, salariul minim pe economie: au existat suficiente discutii in legatura cu cifre care ar insemna dublarea lui in perioada in perioada urmatoare si ele au fost comentate, oarecum cu o doza de ne incredere. Vreau sa va spun ca atunci cand am preluat guvernarea, la inceputul anului 2001, acest salariu minim era de 1 milion de lei, astazi acest salariu minim este de 2.800.000 lei. Deci, este vorba de aproape o triplare a valori nominale a salariului si nimeni nu are de comentat din acest punct de vedere. Din punct de vedere nominal, de la 1 milion de lei, acest salariu minim pe economie a ajuns la 2.800.000. Este adevarat, insa, ca daca scadem rata inflatiei putem, totusi, vorbi, dupa 4 ani, si dupa cresteri anual, de o crestere reala a valori, a puterii de cumparare a salariului minim cu aproximativ 50%. A fost una dintre obligatiile noastre electorale si care a fost respectata si care nu este contestata nici macar de organizatiile sindicale poate cele mai interesate sa comenteze din acest punct de vedere, chiar daca, asa cum bine stiti, valoarea salariului minim pe economie a reprezentat si reprezinta in continuare o disputa, o dezbatere intre sindicate si patronate pe de o parte si Guvern pe cealalta parte, atunci cand, fireste, suntem obligati prin lege sa stabilim salariul minim pe economie prin Hotarare de guvern”, a spus Sirbu.
El a adaugat ca evolutia salariului minim pe economie este un indicator important din punct de vedere social si care cu precadere folosit ca parghie ca crestere a nivelului de trai, mai ales de partidele social democrate.
„In acest moment, acest salariu minim pe economie se situeaza la o valoare de 67,68 de euro, vorbesc acum de aceasta corelatie cu moneda europeana, tocmai pentru a nu mai fi nevoit de fiecare data sa facem raportari la rata inflatiei, sa scadem rata inflatiei din cresterea nominala a acestor valori, 67 de euro in 2004”, a mai spus ministrul Sirbu.
El a precizat ca prognoza Guvernului pentru 2005 este de 75 euro, 2006: 89 euro, 2007: 108 euro, 2008: 118 euro.

„Se apropie in valoare reala de data aceasta, pentru ca valoarea in euro inseamna, intr-adevar, a tine cont inclusiv de rata inflatiei de cresterea preturilor inseamna aproape o dublarea a acestui salariu minim pe economie, repet la nivelul anului 2008”, a spus Sirbu.
El a adaugat ca „in mod firesc, o crestere importanta a acestui indicator social si economic in acelasi timp, pentru ca el se revede si in bugetul fiecarei intreprinderi in parte ca element de cheltuiala, este calculat si negociat cu o parte a reprezentantilor la nivel tehnic, cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana, avand in vedere o formula care sa insemne adaugarea ratei inflatiei la valoarea existenta, plus cresterea produsului intern brut, deci cresterea economica”.

„Pastrarea acestei formule, repet, acoperirea inflatiei, plus cresterea economica din perioada urmatoare ne duce, aproape cu siguranta, la o valoare care, iata, poate sa insemne aproape o dublare a valorii salariului minim pe economie. De aceea, fireste ca, mai ales in campania electorala, folosirea unor termeni „dublare”, „triplare”, si asa mai departe, capata conotatii de natura electorala. Atunci, insa, cand ne uitam la cifre, atunci cand facem calculele cu mintea limpede si neimbatati de dorinta aproape fireasca de a castiga alegerile si a dezbate in mod necinstit astfel de cifre, ajungem la concluzia ca aceste afirmatii nu au nici o conotatie strict electorala, ci pornesc din realitatile mai ales din ultimi 4 ani”, a mai spus Sirbu.
In ceea ce priveste cresterile salariale ale personalului bugetar prognoza fata de 2004, pana in 2008 este de dublare.

„Avem in vedere o majorare, in anul 2004, de aproape 95 % dar, repet, de data aceasta este vorba de o majorare a salariului mediu al personalului bugetar, o majorare nominala, o scadere a ratei inflatiei care va fi in perioada urmatoare. In acest sens, reamintesc faptul ca, inca de anul acesta, avem posibilitatea sa finalizam anul cu o rata a inflatiei calculata pentru prima oara cu o singura cifra. Deci, cu cat vom reusi sa mentinem echilibrele macroeconomice, in care inflatia joaca un rol important, sub limitele chiar pe care ni le-am propus, obiectivele pe care le-am propus, cu atat puterea de cumparare, cresterile pe care ni le-am propus vor fi mai mari”, a spus Sirbu.
„In legatura cu pensiile, atunci cand am venit la guvernare, am avut 2 obiective esentiale si care au fost nominalizate, ca sa spun asa, prin 2 termeni foarte precisi, indexarea trimestriala, care sa acopere rata inflatiei pe de o parte, si, pe de alta parte, recorelarea pensiilor. Vreau sa va spun ca am fost la foarte multe intalniri cu pensionari in ultima perioada si aceste elemente sunt extrem de bine percepute. Chiar la nivelul omului obisnuit s-a inteles foarte bine ca indexarea acopera rata inflatiei, in timp ce recorelarea cel de-al doilea proces, a fost necesar ca obiectiv pentru repararea unor nedreptati, stie foarte bine toata lumea ca, pana la data intrarii in vigoare a Legii 19, noua lege privind sistemul public de pensii, au existat formule de calcul deficitare, formule de calcul care au creat nedreptati in sistem si, global, vreau sa va spun ca diferentele dintre cei care trebuiau sa intre in procesul de corelare, si au intrat incepand cu anul 2002, si cei care, pana la data respectiva beneficiasera de formule de calcul mai favorabile, era pe medie de cca., 800 mii lei, mai exact cifra este de 780 mii lei. Atunci cand, de foarte multe ori auzeati, si nu ma indoiesc de acest lucru, oameni care spuneau ca „la aceiasi vechime in munca, la aceleasi conditii de salarizare, intre mine si un coleg de-al meu exista o diferenta importanta”, aceasta diferenta, in medie, in sistemul public de pensii era, la data inceputului de proces de recorelare, de aproximativ 800 mii lei.

De odata cu ultima etapa de recorelare, cea de-a 6, care se va aplica in luna iulie, toata aceasta suma de 800 mi lei, toata aceasta nedreptate, toata aceasta reparatie va fi finalizata. Deci 2 milioane si aproximativ 400 mii de pensionari care au beneficiat de procesul de recorelare in aceasta perioada au primit in plus, repet au primit in plus fata de persoanele care nu au intrat in procesul de recorelare, pentru ca au beneficiat de formule de calcul avantajoase inainte de intrarea in vigoare a Legii 19, aceasta suma de 800 mii lei, numai prin procesul de recorelare.

La aceasta recorelare s-a adaugat, de data aceasta, pentru aproape intreg numarul de pensionari, indexarile trimestriale de care vorbeam, despre care am vazut, inclusiv, despre aceasta ultima indexare, cu 2%, s-a vorbit destul de peiorativ.

Vreau sa va spun ca toate etapele de indexare trimestriala adunate au insemnat pe medie pentru fiecare pensie aproximativ 750 mii lei, aproximativ intre 750 si 800 mii lei, ca medie, asta inseamna ca un pensionar care a beneficiat atat de etapele de recorelare, adica de aceea reparatie care trebuia refacuta, cat si de etapele de indexare a pensiei, a beneficiat de un plus la pensii in acesti 4 ani de zile de aproximativ 1500 000 – 1600 000, deci acestea nu sunt cifre scoase de pe hartie, sunt in realitate si vreau sa va spun ca, mai ales in intalnirile cu organizatiile de pensionari, dar si cu pensionari in teritoriu, nimeni, nici unul dintre pensionarii cu care eu, personal, am discutat nu a contrazis, nu a comentat aceste cifre. Este adevarat, insa, ca exista o anumita nemultumire, justa, in legatura cu ceea ce putem numi rata de inlocuire a pensiei in raport cu salariu avut. Dupa cum stiti, pensia este un venit de inlocuire, ea inlocuieste ceea ce a avut persoana respectiva inainte de iesirea la pensie, inlocuieste salariul si reprezinta o anumita cota parte din acest salariu. Ei bine, obiectivul nostru pentru perioada 2005 -2008, este unul legat de o crestere cu aproximativ 20% in termeni reali, a puterii de cumparare a pensiilor, dar asta inseamna, in termeni nominali, prim masuri aplicate de crestere si prin acel proces de recalculare a pensiilor, intrarea la fiecare dosar in parte, o crestere cu 50%. Deci, afirmatia ca in perioada 2005 – 2008, pensiile vor creste in procent de 50%, in termen nominal este perfect acoperita de toate prognozele, de toate cifrele noastre, si de experienta din 2000 si 2004, dar care inseamna o crestere reala a pensiei medii de asigurari sociale de 19%, mai exact, 19,4%. Prin ceea ce nominal intelegem ca inseamna 50% de crestere, in termeni reali este o crestere a puterii de cumparare de aproape 20%.

Va dau si niste cifre niste valori mai exacte, pensia medie de limita de varsta cu vechime integrala era inainte de aplicarea procesului de recorelare, cel despre va vorbeam, de 1.906.249 lei si a ajuns in luna ianuarie 2004, la valoarea de 2.958.776 lei, deci, inainte de ultimele 2 etape de recorelare. La sfarsitul acestor etape, la finalul procesului de recorelare, estimam ca pensia medie a persoanelor care au beneficiat de toate etapele de recorelare sa ajunga la valoarea de 3.170.000 lei.

Asa dupa cum stiti ne-am obligat in campania electorala, sa dublam pensiile agricultorilor, pensie care, la 1 ianuarie, sau inainte de 1 ianuarie 2004, era, in medie de cca. 350-400 mii lei. Acum aceasta pensie este, in medie, de 691.829 lei. Exista aici o nemultumire, pe care sper ca in perioada urmatoare sa o putem rezolva. In acest proces au intrat numai pensionari din agricultura care aveau pensii numai ca urmare a activitatii din fostele CAP-uri. O propunere a pensionarilor in teritoriu a fost acea de a introduce in procesul acesta de dublare a pensiilor si pensionarii din agricultura care cumuleaza aceasta pensie cu pensii de la stat, sunt foarte multi pensionari, aproximativ 700 de mii de pensionari care au pensii cumulate si din perioada in care au lucrat in agricultura si din perioada in care au lucrat la stat, si incercam sa gasim resursele necesare pentru a putea dubla pensiile, partea de pensie care rezulta din activitatea din fostele CAP-uri”, a conhis Marian Sirbu.