Simpozionul internațional de istorie ”Colocviile Putnei”, ediția a XX-a, în perioada 30 august – 2 septembrie


Intră acum și în grupul de

În cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna (10 iulie 1466, punerea pietrei de temelie a bisericii voievodale – 3 septembrie 1469, sfințirea bisericii), Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna organizează în perioada 30 august – 2 septembrie a.c. ediția a XX-a a Simpozionului internațional de istorie ”Colocviile Putnei”.


Ediția din acest an se desfășoară în parteneriat cu Mănăstirea Dragomirna, care a dorit să-și cinstească printr-o astfel de manifestare culturală pe unul dintre ctitorii mari – domnul martir Miron Barnovschi, care la 30 august 1627 a terminat de ridicat zidul de împrejmuire al mănăstirii. Datorită vieții de sfințenie, domnul Miron Barnovschi împreună cu contemporanul său, Mitropolitul Anastasie Crimca – un alt ctitor material și cultural al Mănăstirii Dragomirna –, sunt propuși pentru a fi canonizați în anii care urmează.
Sesiunile de comunicări științifice se vor desfășura în zilele de miercuri, joi și sâmbătă la Mănăstirea Putna, iar în ziua de vineri la Mănăstirea Dragomirna.

Această ediție aniversară este una bogată, cu un număr record de 36 de comunicări științifice, care acoperă domenii variate de interes istoric, printre care menționăm: arhitectura eclesiastică din vremea lui Ștefan cel Mare, considerații privind artileria lui Ștefan cel Mare, un proiect de cruciadă din anul 1500, relația lui Ștefan cel Mare și a lui Petru Rareș cu Arhiepiscopia de Ohrida, știri noi despre Sfântul Paisie Velicicovschi, împrejurările în care moaștele Sfântului Iacob Persul au ajuns la Mănăstirea Dragomirna, Ștefan cel Mare și Mănăstirea Putna în imagini filatelice românești.

Printre participanți se numără oameni de știință consacrați care se află la prima participare la Colocviile Putnei, precum Claudia Rapp, profesor la Universitatea din Viena, membru al Academiei de Științe a Austriei, membru corespondent al Academiei Britanice, reputata cercetătoare de origine rusă stabilită în Franța, Vera Tchentsova, Daniel Ursprung, de la Universitatea din Zürich, Adinel Ciprian Dincă, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Acești noi reputați oaspeți se alătură colaboratorilor consacrați ai Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare”, cercetători și profesori universitari de la Paris, Sofia, Iași, București, Sibiu.

Deschiderea simpozionului va avea loc la Mănăstirea Putna miercuri, 30 august, la ora 16.00, în prezența Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților. În cadrul festivității de deschidere din Sala Mare a Casei Domnești se vor lansa ultimele numere apărute din revista Analele Putnei, un volum dedicat regretatului profesor Dumitru Nastase și monografia Mănăstirii Dragomirna.

Programul simpozionului:

Miercuri, 30 august 2017 – Mănăstirea Putna

Te Deum oficiat de IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor – ora 16.00

Deschiderea lucrărilor

Radu G. Păun, Slujba la Duminica Ortodoxiei. Contribuţii la istoria Triodului în limba română (secolele al XVII-lea – al XIX-lea)
Ivan Biliarsky, L’idée dynastique dans un manuscrit liturgique
Alexandru Pînzar, Reizbucnirea crizei politico-dinastice în Moldova în 1447. O nouă analiză a izvoarelor
Daniel Ursprung, Propaganda şi popularizarea: povestirile despre Vlad Ţepeş în contextul anului 1488
Claudia Rapp, Kaisarios Dapontes (1713–1784): Orthodoxy and Education between Mount Athos and the Danubian Principalities

Joi, 31 august 2017 – Mănăstirea Putna

Protosinghel Dosoftei Dijmărescu, Tipuri de motivaţii pentru acţiunile lui Ştefan cel Mare dincolo de graniţele Moldovei
Mihai Anatolii Ciobanu, La începuturile relaţiilor moldo-moscovite
Ovidiu Cristea, Moldova şi Polonia în epoca lui Ştefan cel Mare: surse şi interpretări în ultimele trei decenii
Elena Firea, Un ecou al asediului Sucevei din anul 1497 în frescele de la Arbore ? 
Monah Alexie Cojocaru, Despre autenticitatea pisaniei cu stemă de la Mănăstirea Putna (1481). În jurul unei controverse
Mihai Gicoveanu, Lespezile funerare din vremea lui Ştefan cel Mare şi a urmaşilor săi. Tipologie şi conţinut

Voica Maria Puşcaşu, Arhitectura eclesiastică din vremea lui Ştefan cel Mare. Ce şi cât ştim
Adinel Dincă, Manuscrisul cronicii moldo-germane (1502): o analiză paleografică
Preot Dumitru Tincu, Tetraevanghelul bisericii curţilor din Hârlău (1504) 
Alexandru Pascal, O însemnare şi un manuscris din vremea lui Petru Rareş
Maria Magdalena Székely, Un portret neaşteptat în biserica Mănăstirii Coşula
Arcadie M. Bodale, Izvoare noi despre campania otomană din 1538
Ştefan S. Gorovei, Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi Arhiepiscopia de Ohrida

Vineri, 1 septembrie 2017 – Mănăstirea Dragomirna

Ştefan S. Gorovei, Contribuţii „mărunte” la istoria Mănăstirii Dragomirna
Monahia Maria Magdalena Gherghina, Hramul Sfintei Treimi la Dragomirna
Jadranka Prolović, Ilustraţia Apostolului lui Anastasie Crimca de la Viena
Alexandru Pascal, Scrisoarea lui Anastasie Crimca adresată patriarhului Moscovei Filaret Nikitici (1625) 
Vera Tchentsova, Miron Barnovschi Movilă et la cour de Moscou: à propos des reliques de Saint Jacques le Persan

Maria Magdalena Székely, Acte ctitoriceşti şi gesturi de putere la Miron vodă Barnovschi
Mihai Anatolii Ciobanu, Scrisori din Dragomirna. Ştiri noi despre Paisie Velicicovschi
Olimpia Mitric, Inventarele vechi ale Mănăstirii Suceviţa
Mihai-Bogdan Atanasiu, Ctitori ai Sihăstriei Putnei din veacul al XVIII-lea. Note prosopografice
Marius Chelcu, O condică de documente de la începutul secolului al XIX-lea, martor al „desfacerii” arhivelor mănăstirilor din Bucovina

Sâmbătă, 2 septembrie 2017 – Mănăstirea Putna

Liviu Cîmpeanu, Consideraţii privind artileria lui Ştefan cel Mare
Marius Diaconescu, Mobilizarea oastei ungare în contextul evenimentelor din 1498
Ştefan Andreescu, Despre un proiect de cruciadă din anul 1500

Monah Iustin Taban, Filotei de Putna, episcop de Roman în vremea lui Mihai Viteazul
Ştefan S. Gorovei, File uitate din biografia unui egumen putnean
Ioan-Augustin Guriţă, Încercările unei generaţii. Putneni în administraţia bisericească din Moldova (a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) 
Ierodiacon Timotei Tiron, Mormintele vechi şi noi ale Mănăstirii Putna. Câteva consideraţii şi actualizări
Mircea-Cristian Ghenghea, „Straja ţării”: Ştefan cel Mare şi Mănăstirea Putna în imagini filatelice româneşti

(Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna)


Intră acum și în grupul de