Orice proiect pozitiv pentru viitor este blocat de frânele instituționale ale României. Un nou proiect de țară este vital-opinie

România înregistrează restanțe istorice cronice la capitolul dezvoltare și modernizare, având structural frâne instituționale ce blochează orice proiect pozitiv pentru viitor.

Funcția de prim-ministru a căzut  în România puternic în derizoriu . Postul de premier are atribuțiile cele mai consistente, dar este slabă politic fiind anexa  Președintelui țării, care nu are  atribuții executive foarte multe, dar este ales direct și deci este foarte legitim. Situația din România este atipică în Uniunea Europenă, unde, cu excepția Franței, principalul actor politic este premierul.

O altă disfuncție a statului român o reprezintă masa de peste 500.000 de funcționari în administrația centrală masați într-o capitală cu 2 milioane de locuitori. După primul război mondial și realizarea Marii Uniri mai mulți politicieni și oameni de cultură au cerut construirea unei noi capitale la nord de Brașov, dar Brătienii, care  controlau imobiliar Bucureștiul, s-au opus. Construcția unei noi capitale în centrul țării ar fi premiza pentru o administrație centrală redusă cu 70% și un nou model de dezvoltare pornit din centrul țării (după primul război mondial Turcia a construit o nouă capitală Ankara; după 1950 Brazilia a construit o nouă capitală Brasil; Germania a renăscut economic și social după război cu capitala la Bonn; capitala SUA nu este cel mai mare oraș american; Israel a  construit Tel Aviv , Australia a construit Canberra între Sydney și Melbourne etc) . O capitală în Transilvania ar bloca eventualele tendințe separatiste și ar accelera construcția de autostrăzi care să lege toate regiunile țării, iar Bucureștiul ar deveni circulabil.

România are în cadrul UE cele mai multe unități administrative regionale -41(ex; Franța 38; Germania 16; Polonia 16; din 41 de județe, 9 județe  au sub 300.000 de locuitori). Soluția ar fi 15 regiuni administrative, iar reforma administrative ar trebui să stipuleze comune de la 10.000 locuitori, iar orașele de la 20.000 de locuitori; din aproximativ 3.000 de primari ar trebui să rămână maxim 500 de primari,iar o mare parte din responsabilitățile centrale și județene ar fi preluate de primării. 70% din comunele din România au sub 5.000 de locuitori, iar România este cea mai rurală țară din Uniunea Europeană . De la 50% populație urbană, ar trebui ca în 15 ani România să ajungă la 75% populație urbană. În 1990 China avea în mediul urban 20%  din populație, în 1990  urcând la 46% în 2007 , se estimează că populația urbană a Chinei va ajunge la peste 75% în 2030. Secretul creșterii economice a Chinei a fost mărirea pieței interne prin procesul de urbanizare.( Suedia -85% populație urbană; Belgia -97%; 7% din populația Franței lucrează înagricultură )

România are nevoie urgentă de un nou PROIECT  DE ȚARĂ care să corecteze deficiențele și disfuncționalitățile structurale și să accelereze procesul modernizării țării.

Sociolog dr. Adrian BOTEZATU