Umilinţa, ca simbol al nobleţii celui care ia simbrie de la alţii !!

Să fii plătit din banul public ar trebui să însemne foarte mult. Atât pentru cel care primeşte cât şi pentru cel care plăteşte. Se spune în literatura de specialitate, dar asta nu înseamnă neapărat că se aplică şi la noi în România sau în Suceava, că cel care face muncă la stat trebuie să aibă o anumită atitudine faţă de plătitorii de impozite şi taxe. Cu alte cuvinte, ar trebui ca cei care îşi iau simbria din banii publici să aibă în ei o doză considerabilă de acceptare a felului de „tot felul” a celor cu care intră în contact.

Şi unul din atributele pe care ar trebui să le aibă aceşti oameni este umilinţa. Dar, de cele mai multe ori, umilinţa nu se află pe fişa postului.
O să vă întrebaţi de ce fac aceste aserţiuni? Iată povestea: luni dimineaţă, de la cabinetul Prefectului, presa suceveană este sunată pentru a fi invitată la o conferinţă de presă. La aceasta, directorul de cabinet al prefectului, Monica Tatar, a anunţat că la Dorna Candreni, pe 16 august, vor fi organizate alegeri pentru că primarul ales, Mihai Carp, a murit, iar locul a rămas vacant. Nimic special.
Specială a fost atitudinea drei Tatar, care, a refuzat să reia subiectul şi pentru presa care a întârziat.

Să îi fie ruşine presei că nu a fost la ora fixată, la sala fixată, la conferinţa fixată. De altfel, eu personal îmi cer scuze faţă de dra Tatar pentru lipsa de educaţie pe care o am şi pentru faptul că am întârziat la cea mai importantă conferinţă de presă a instituţiei prefectului. Toate astea ca şi cum presa a fost chemată ca să i se aplice o corecţie în ce priveşte punctualitatea şi nu pentru că Prefectura avea ceva de comunicat.

Acum să trecem la aspectele legate de prezenţa drei Tatar la cabinetul prefectului şi la ce anume face ea pe acolo. Sincer nu ştiu să spun nimic, însă aroganţa cu care a tratat ea mass-media şi cele cinci minute de întârziere mă face să mă întreb ce rol joacă ea cu adevărat în Prefectura Suceava şi de ce este nevoie de ea acolo. Probabil că prefectul Arcadie Popescu o fi având el nişte obligaţii de nu şi-a permis să spună nu unei domnişoare pentru care nobleţea nu se măsoară şi în capacitatea de a răbda cinci minute.

Probabil că în Prefectură sunt tensiuni acum când o parte dintre angajaţi vor trebui să plece, conform deciziei Guvernului. Dar sunt convins că Monica Tatar va fi mereu cu ochii pe biroul prefectului şi va pleca din Prefectura Suceava doar odată cu prefectul. Pentru că cineva, acolo sus, la PD-L, o iubeşte şi are grijă să îi meargă bine. Cât mai bine.

Oricum lecţia mi-a prins bine ! Sărut-mâinile!

MIHAI CHIRA