(FOTO) O nouă ediţie a manifestării “Noaptea cea mai lungă” a fost organizată, joi, la Muzeul de Istorie din Suceava


Intră acum și în grupul de

Manifestarea tradiţională organizată de Muzeul Bucovinei intitulată “Noaptea cea mai lungă” a debutat, joi, cu un moment dedicat eroilor Revoluţiei române din 1989 prin aprinderea de lumânări în Piaţa Drapelelor, continuând cu acordarea diplomei de excelenţă profesorului universitar sucevean Mihai Iacobescu şi cu un Concert de Crăciun susţinut de artista Paula Seling.

Profesorul universitar sucevean Mihai Iacobescu omagiat pentru contribuţia sa în domeniul culturii

Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu a declarat, joi, că evenimentul “Noaptea cea mai lungă”, ce marchează Solstiţiul de Iarnă, a început cu un moment dedicat eroilor Revoluţiei române, ce a constat în aprinderea de lumânări în Piaţa Drapelelor din centrul municipiului Suceava, urmat de Medalionul dedicat reputatului profesor universitar doctor Mihai Iacobescu, un important om de cultură, cercetător ştiinţific şi cadru didactic universitar al Universităţii sucevene, cel care a fost şi director adjunct al Muzeului de Istorie din Suceava între anii1975 -1980, perioadă în care a fost deschisă expoziţia permanentă a instituţiei, considerată la acea vreme drept “ cea mai importantă şi inovativă” din România, aşa cum nota Revista muzeelor.

 

“Anul acesta, Muzeul Bucovinei a ales să-l onoreze pe profesorul universitar Mihai Iacobescu, un om despre care se pot spune foarte multe lucruri, dar care, în acelaşi timp, este foarte cunoscut în Suceava şi nu numai”, a spus Ursu.

El a înmânat profesorului Mihai Iacobescu diploma de excelenţă ce a fost acordată pentru „întreaga activitate în slujba culturii”.

Prorectorul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, prof.univ.dr. Ştefan Purici a prezentat câteva dintre reperele cele mai importante ale vieţii şi carierei profesionale ale reputatului profesor sucevean.

Purici a spus că profesorul Mihai Iacobescu a fost unul dintre cei care a pus bazele Institutului Pedagogic de trei ani de la Suceava, ce a devenit ulterior Universitatea “Ştefan cel Mare”, şi a activat în cadrul  instituţiei academice sucevene timp de câteva decenii, unde a predat şi publicat cursuri de Istorie modernă şi contemporană universală,  în ultimii ani a predând şi cursuri de Istoria pedagogiei şi Istoria dreptului, dar şi-a valorificat şi talentul literar publicând mai multe volume.

El a subliniat că profesorul Mihai Iacobescu a fost coordonator al Catedrei de Istorie, decan al Facultăţii de Istorie şi Geografie, dar şi prorector al Universităţii sucevene, coordonând de-a lungul carierei universitare numeroase lucrări de licenţă, de masterat şi de doctorat, multe dintre lucrările realizate de doctoranzii săi fiind publicate.

Purici a mai spus că Mihai Iacobescu a fost membru al Senatului României în perioada 1990-1992, iar în calitate de membru al Comisiei juridice a contribuit la elaborarea Constituţiei din anul 1991.

Prorectorul sucevean a arătat de Mihai Iacobescu a fost unul dintre cei care a pus bazele democratice ale structurii administrative judeţene de după 1989, dar şi iniţiatorul denumirii sau redenumirii unor străzi din municipiul Suceava.

“Rezultatele sale sunt copleşitoare pentru mulţi dintre noi şi încercăm să ne ridicăm la nivelul domniei sale, încercăm să fim la fel de profunzi, la fel de sclipitori, nu reuşim, cu siguranţă, dar domnia sa întotdeauna ne este aproape şi cred că nu greşesc dacă voi spune că nimeni din Suceava, nimeni din România, fie din rândul istoricilor, fie din rândul oamenilor politici, nu va avea nimic rău de spus la adresa profesorului Iacobescu”, a subliniat Purici adăugând că Mihai Iacobescu a contribuit şi contribuie la dezvoltarea comunităţii sucevene.

La rândul său, prof.univ.dr. Mihai Iacobescu a depănat amintiri din copilăria şi adolescenţa sa petrecute în “sătucul de pe Valea Moldovei”, Sasca, arătând că a avut în casă un exemplu în bunica dinspre mamă, Mărioara Lazăr, care a “ştiut să-şi ordoneze viaţa şi să fie cinstită” , crescându-şi singură cele trei fete după ce a rămas văduvă la vârsta de 28 de ani.

Iacobescu a mărturisit că i-a plăcut dintotdeauna să înveţe, deşi, iniţial, tatăl său îşi dorea să-l facă “gospodar”, arătând că a întâmpinat dificultăţi în a fi admis la liceu şi la facultate după ce tatăl său “a fost trecut în rândul chiaburilor” pentru cele şapte-opt hectare pe care le deţinea.

Mihai Iacobescu a mai spus că înainte de a absolvi cursurile Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Al.I.Cuza” din Iaşi a fost timp de trei ani învăţător suplinitor în localitatea natală.

El a evocat amintiri din perioada în care a lucrat la Muzeul de Istorie din Suceava  vorbind şi despre prietenia sa cu profesoara Octavia Lecca Morariu, cea care a adus o parte din zestrea ei de la Cernăuţi, respectiv pianul lui Ciprian Porumbescu şi câteva dintre picturile lui Nicolae Grigorescu, dar a vorbit şi despre perioada de după Revoluţia română din 1989, când a condus Consiliul Judeţean Suceava, despre alegerea sa ca senator în Parlamentul României şi despre întoarcerea sa la catedra didactică universitară.

Profesorul universitar sucevean şi-a exprimat dezamăgirea că, la aproape trei decenii de la Revoluţia din 1989,  “ţara încă nu şi-a găsit limanul pe care-l aştepta”, iar aproape patru milioane de oameni au plecat în ultimii ani din România în căutarea unui trai mai bun.

Mihai Iacobescu a mai spus că speră ca lucrurile să se îndrepte, iar tinerii să se întoarcă acasă, în ţară.

Mult aşteptatul concert de Crăciun al Paulei Seling a atras un public numeros la Muzeul de Istorie din Suceava, care a cântat împreună cu renumita artistă mai multe colinde şi piese cunoscute din repertoriul acesteia.

Un moment special al concertului a fost cel dedicat eroilor Revoluţiei române din 1989, artista Paula Seling oferind publicului cântecul “Rugă”, muzica fiind compusă de Valeriu Sterian pe versuri ale lui Corneliu Coposu.

De precizat este că un număr de 380 de persoane au vizitat, joi, în intervalul orar 18,00-24,00, Muzeul de Istorie din Suceava, când accesul a fost gratuit, potrivit directorului Muzeului Bucovinei, Emil Ursu. (Liliana Bujdei)

Mai multe fotografii de la eveniment:

 

 

 

 

 


Intră acum și în grupul de