Documente cu greutate, expuse la Muzeul de Istorie

Muzeul de Istorie Suceava a găzduit vineri, 29 octombrie, vernisajul expoziţiei „Din tezaurul arhivisic sucevean”, realizată de Arhivele Naţionale Suceava în colaborare cu Muzeul Bucovinei.

În cadrul expoziţie, Muzeul Bucovinei a făcut o selecţie foarte riguroasă a celor mai valoroase documente din colecţia documente istorice.

Astfel, au fost expuse 25 de documente care acoperă secolele XV-XIX. Cel mai vechi document al expoziţiei aparţine Muzeului Bucovinei şi datează din 1424 de la Alexandru cel Bun; până în 1975 cel mai vechi document al colecţiei de la muzeul sucevean era din 1409 şi a fost transferat la Bucureşti când s-a înfiinţat Muzeul Naţional de Istorie. Alături de acest document, care va fi expus doar pentru câteva zile, deoarece are o stare de conservare destul de precară, Muzeul Bucovinei deţine alte 7 documente de la Ştefan cel Mare. Sunt puţine ca număr, dar extrem de valoroase, iar unul dintre cele mai importante este cel din 1472 când Ştefan cel Mare a dăruit Mănăstiri Putna, satul Ostriţa, de lângă Cernăuţi. Este important din punct de vedere al autentificării pentru că a fost o raritate momentul în care s-a practicat cosigilarea în documentele interne moldoveneşti, adică alături de pecetea Domnului au existat iniţial şi 12 procese de boieri, dar este important şi prin satul de lângă Cernăuţi, pentru că Domnul avea alături de Ostriţa şi Toporăuţii şi Cosminii.

La Cosmin, în 1488, apare menţionat în documentele de cancelarie îndreptarea hotarelor de sat cu capul de bour, la Ostriţa, peste mai bine de 250 de ani când s-au dus hotarnicii să refacă hotarele satului, documentul spune în 1737: „Şi ne-am dus în lumea Prutului şi acolo am găsit un stejar doborât la pământ, oborât gios, dar în el cât mai era păstrată tulpina, tot s-a mai cunoscut bourul”.

„De fapt, marcarea cu bouri a hotarelor începe, documentar, de la Ştefan cel Mare şi continuă pe tot parcursul Evului Mediu, iar în ţinutul Sucevei şi al Bucovinei de altă dată a devenit chiar normă administrativă pe care au păstrat-o cu mândrie şi cu încrâncenare chiar şi aici la Suceava, la Ipoteşti sau la Şcheia, unde avem exemple de documente prin care erau marcate hotarele de sat cu bour, sau la Comăneşti, tot în ţinutul Sucevei.

Utima dată când avem în documentele noastre prezentată marcarea cu bouri a satelor din ţinutul Sucevei este anul 1774, în august, la Berchişeşti, pentru că după aceea bourii au fost înlăturaţi şi pajura imperială a luat locul cu orgolioasa stemă a Moldovei Medievale”, a declarat Benonia Jităreanu, muzeograf la Muzeul Bucovinei.

Muzeul Bucovinei deţine un patrimoniu extrem de bogat şi valoros, colecţia de documente reprezentând în viziunea muzeografului Jităreanu, un mic diamant în cadrul colecţiilor muzeului de la Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, ş.a., la documente polone legate de istoria oraşului Cracovia, documente prin care Câmpulung a fost ridicat la rangul de oraş şi i s-a acordat dreptul de târg, numirea ca Mitropolit a lui Silvestru Murariu.

La eveniment a participat şi Vasile Ilie, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, care a ţinut să felicite iniţiativa parteneriatului dintre Muzeul Bucovinei şi Arhivele Naţionale Suceava, şi împlinirea a 65 de ani de existenţă a Arhivelor sucevene.

Expoziţia va fi deschisă publicului între 29 octombrie şi 15 noiembrie 2010.