Matei Vişniec întristat de lipsa de entuziasm a autorităţilor sucevene în sprijinirea Festivalului Matei Vişniec. „Eu nu vin aici să fac nici politică şi nici să ajut pe cineva să culeagă voturi, eu vin pentru nişte tineri care au nevoie de teatru”

Dramaturgul contemporan cel mai jucat pe scenele de teatru din lume, Matei Vişniec, care vine la Suceava pentru a oferi, gratuit, publicului un festival de teatru, este trist că acest eveniment nu este sprijinit suficient de autorităţile locale şi nu vede o perspectivă a evenimentului dacă această atitudine va fi păstrată.

Într-un interviu pentru Newsbucovina.ro, Matei Vişniec vorbeşte despre cea de-a treia ediţie a festivalului, dar şi despre îngrijorările pe care le are în legătură cu continuarea acestei acţiuni ce se adresează în special tinerilor care au nevoie de teatru, de întâlniri cu scriitori şi cu artişti.

Festival Matei Visniec
Matei Vişniec

News Bucovina : – Dacă ar fi să faceţi o retrospectivă a primelor două zile ale Festivalului de teatru “Zilele Matei Vişniec” cum le-aţi caracteriza?

Matei Vişniec: – Sunt două zile de festival foarte intense, pentru că noi fugim dintr-un oraş în altul. La Rădăuţi, luni, a fost o zi foarte intensă, cu întâlniri la Colegiul “Eudoxiu Hurmuzache”, două spectacole, deci o seară marathon de teatru la Casa de Cultură din Rădăuţi, ceea ce am repetat şi marţi, la Suceava, întâlnirea de la Colegiul “Ştefan cel Mare”, după aceea două spectacole şi decernarea premiului pentru Concursul Naţional de Dramaturgie, acest concurs pe care l-am intitulat Matei Vişniec, dar care este un concurs, de fapt, al elevilor care iubesc teatrul sau iubesc genul literar numit teatru. A apărut şi antologia textelor de anul trecut, cele mai bune, ceea ce mă bucură, pentru că elevii îşi vor putea citi textul tipărit şi vor putea pune în circulaţie aceste texte. Nu se ştie niciodată, trupe de amatori, companii profesioniste chiar, vor putea să monteze aceste texte, care au farmec, au prospeţime. Sunt foarte mulţumit că există o anumită audienţă, un anumit interes pentru textul de teatru, pentru că a scrie teatru înseamnă, în acelaşi timp, a traversa toate genurile literare, a împrumuta tehnici din alte genuri literare, din poezie, din eseu, din roman, a construi. A învăţa să scrii pentru scenă înseamnă a învăţa să scrii pentru ceilalţi artişti care vor veni să te ajute, care vor monta spectacolele tale, pentru actorii care vor juca spectacolele tale. Din acest punct mai avem şi alte evenimente, unul dintre cele mai interesante este, bineînţeles, recitalul de poezie pe care Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional “Radu Stanca” din Sibiu şi directorul festivalului de teatru de acolo, recitaluri pe care Constantin Chiriac le va da în biserici, dar şi în alte spaţii, spectacolul lui Eric Deniaud, marionetistul care vine din Franţa, este o bijuterie pe care sper să o pot arăta cât mai des în România. Eric a venit deja de trei ori în România şi am să-l mai aduc, pentru că este un gen cu totul şi cu totul special teatrul de marionete pentru adulţi. Spectacolul “Trei nopţi cu Madox”, care se joacă într-un foaier de teatru, unde este şi un bar, parcă îşi găseşte decorul natural, pentru că acţiunea se petrece într-un bar. Sigur, la Suceava mai este un spectacol important programat, care vine de la Sibiu, cu piesa mea “De ce Hecuba?!”, un spectacol impresionant, cu multe personaje, cu multă lume, cu mult decor, cu multe lumini, un spectacol complex, regia este semnată de Anca Bradu şi sper ca publicul sucevean să fie, cum spun francezii, la rendez-vous.

Festival Visniec (14)
Eric Deniaud

News Bucovina:- Cum vedeţi în perspectivă dezvoltarea acestui festival?

Matei Vişniec: -Nu văd nici o perspectivă, dacă nu voi fi ajutat, în continuare, pentru că deja consider că noi, cei care ne-am angajat benevol, suntem epuizaţi după două zile. Un adevărat festival se face cu o echipă de profesionişti, cu mai mulţi benevoli, deci anul viitor, în nici un caz nu văd realizarea acestui festival cu forţele pe care le avem acum. Avem nevoie de mai mult entuziasm, de mai mult ajutor din partea tuturor oficialităţilor, din partea tuturor forurilor culturale. Eu nu vin aici să fac nici politică şi nici să ajut pe cineva să culeagă voturi, eu vin pentru nişte tineri care au nevoie de teatru, au nevoie de întâlniri cu scriitorii, au nevoie de a avea revelaţia frumuseţii cuvântului, a frumuseţii teatrelor şi dacă nu sunt ajutat, mai vin, dar cu eforturi mai mici şi cu efecte mai puţine. Ar trebui să mă înţeleagă toată lumea, nu am absolut nici un interes personal, sunt un om care s-a născut în Bucovina, care a crescut aici, care este îndrăgostit de această zonă. Consider că ea mi-a dat rădăcini şi aş putea să spun foarte bine că şi eu, prin cărţile mele, dau ceva înapoi şi că e suficient. Totuşi, îmi dau şi din timp şi din energie, iar faptul că, uneori, nu sunt ajutat cu destulă spontaneitate, mă cam întristează. Şi cred că nu sunt ajutat cu destulă spontaneitate, pentru că foarte mulţi oameni politici nu ştiu ce înseamnă acest act de cultură. Sunt ajutat, e adevărat, Clubul Rotary, Primăria municipiului Suceava, oameni precum Traian Adronachi, avocat de la Rădăuţi, poeta Carmen Veronica Steiciuc este efectiv o forţă organizatorică şi capacitatea ei de a rezolva lucruri în ultimul moment mă impresionează, dar nu e suficient. Un festival se face cu echipă, se pregăteşte cu un an înainte sau măcar cu şase luni înainte şi trebuie numaidecât să se bizuiască pe un buget. Deci, vă spun aşa, cu mare tristeţe şi cu mare sinceritate, sunt deja obosit, obosit şi să văd cât de mult se luptă alţii, cei din jurul meu, ca să fie totul bine şi dacă acest apel la mai mult sprijin nu ajunge unde trebuie, nici eu nu mai pot să vin şi să mă întorc după aceea la locul de muncă sfârşit.

Festival Visniec (4)
Matei Vişniec

News Bucovina:-Cum credeţi că ar trebui să fie echipa care să organizeze acest festival?

Matei Vişniec:- Este o altă discuţie. În primul rând aş vrea ca eu să primesc o invitaţie de la forurile culturale care să-mi spună, cu şase luni înainte, Matei, avem buget pentru tine, vino şi organizăm împreună, pentru că fără un buget, pe care să ştim că ne bazăm, nu se poate să organizezi o arhitectură şi după aceea, doar cu câteva zile înainte sau după ce se produce evenimentul, să încerci să găseşti de la sponsor banii ca să acoperi cheltuielile. Nu aşa se fac lucrurile de calitate. Noi facem din entuziasm lucruri care mi se par importante, dar suntem oameni şi problema cu oamenii este aceasta: obosesc.