1 Martie si bucuria de a darui un martisor

Ziua de 1 martie sau Mărţişorul ne oferă prilejul de a face urări de bine celor dragi şi de a le oferi o mică atenţie, un mărţişor aducător de noroc şi prosperitate. După calendarul vechi, această zi era considerată ca fiind începutul unui nou an agrar, vestind sosirea primăverii şi celebrându-l pe Zeul Marte.

Obiceiul mărţişorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de înnoire a timpului în pragul primăverii, este legat, conform tradiţiei, de momentul morţii şi naşterii simbolice a unei zeităţi feminine autohtone, Baba Dochia. Mărţişor este denumită şi luna martie, luna începutului de an agrar.

În credinţa populară, mărţişorul simbolizeaza funia anului care adună, prin împletirea firului alb cu cel roşu, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb şi roşu reprezintă două anotimpuri opuse, iarna şi vara, în vechime, primăvara şi toamna fiind considerate anotimpuri de trecere.

În Bucovina, mărţişorul simbolizează firul zilelor din an, tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile pe munte, asemănător firului vieţii omului, tors la naştere de către ursitoare. Firul alb reprezintă frigul iernii ce se încheia iar cel roşu căldura care se apropie.

Tot în Bucovina, fetele ofereau feciorilor din sat, de 1 martie, tradiţionalul mărţişor, obiceiul păstrându-se până astăzi. Copiii purtau acest simbol al primăverii timp de 12 zile, până la înflorirea pomilor fructiferi sau până la sărbătoarea Floriilor.

Obiceiul de a oferi mărţişoare în ziua de 1 martie nu s-a pierdut nici acum, iar sucevencele se pregătesc să le ofere domnilor acest frumos simbol, împreună cu urările de bine. Tot acum, în semn de respect şi admiraţie, copiii oferă mărţişoare mamelor, profesorilor, rudelor etc.

Aşadar, Mărţişorul continuă să rămână o zi importantă pentru suceveni şi nu numai, vestind sosirea primăverii şi oferind un bun prilej de a ne arăta respectul şi afecţiunea pentru cei dragi, prin gestul simbolic de a oferi tradiţionalul şnur alb-roşu.