Prorectorul USV Mihai Dimian: Panica a generat mai multe cazuri decât se puteau genera în mod normal la Suceava. Consider în continuare că este o eroare de raportare și că ar trebui să se analizeze mai bine câte teste s-au făcut pe cetățeni din județul Suceava//VIDEO

  • am implementat o linie de testare unde am automatizat anumite părți ale procesului de prelucrare a probelor și s-a dublat capacitatea
  • eu luasem metodologia din SUA și am tradus-o și am aplicat-o aici
  • s-a propus chiar preluarea liniei la DSP Iași
  • acea panică a fost influențată de acele imagini, de acea perspectivă de coșmar ce era prezentată în legătură cu Suceava
  • eu consider în continuare că este o eroare de raportare și am impresia că sunt niște date amestecate acolo
  • aveau posibilitatea să verifice acele informații pentru că cei care au centralizat informațiile au cerut, inclusiv, raportul de testare
  • faptul că se implică politicul în tot acest sistem de administrație este negativ
  • procesul de informatizare a administrației nu a mai avut loc

Prorectorul pentru cercetare al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof. univ. dr. Mihai Dimian, a vorbit, luni, la Subiectul Zilei de la News Bucovina despre modul în care s-a implicat USV în sprijinirea autorităților în cazul pandemiei cu noul coronavirus, dar a analizat și anumite aspecte pe care le-a constatat în această perioadă.

Mihai Dimian a spus că USV, într-o primă etapă, a încercat să facă ceea ce am considerat că este urgent și lipsește în zona Sucevei, respectiv partea de testare.

„Constatam, discutând cu medicii de la boli infecțioase din spital că rezultatele la teste veneau foarte târziu. Chiar și în cazul medicilor se ajunsese la 48-72 de ore și nu mai spun în cazul celorlalte persoane se aștepta 4-5 zile la început și ulterior se aștepta și două săptămâni pentru rezultatul unui test. Evident, după două săptămâni era deja inutil”, a spus prorectorul USV.

El a explicat că în perioada de început personalul USV a încercat să acționeze pe măsura cunoștințelor și competențelor.

„Noi am implementat o linie de testare. A fost probabil o confuzie la început și a afectat și strategia, probabil, la nivel zonal pentru că lumea se aștepta să fie un aparat unde introduci pe de o parte probele luate de DSP și pe cealaltă parte iese rezultatul, așa cum ne așteptăm de la probele de sânge obișnuite. În acest caz există un proces destul de laborios de pregătire a probelor înainte de a fi introduse în aparatul PCR, iar acest proces de pregătire a probelor poate să ia și o oră sau chiar mai mult. Noi, încercând să implementăm întreaga linie, adică toate echipamentele necesare de pregătire, am constatat că putem să automatizăm anumite părți ale acestui proces de prelucrare, lucru care nu se întâmplase nici la Iași și nici la Institutul Matei Balș din București la acel moment. Iașiul, chiar după implementare, văzând că sunt anumite dificultăți de autorizare la spital, m-au sunat să transfer la DSP Iași linia respectivă și au confirmat în felul acesta linia noastră și faptul că dublasem capacitatea de testare față de ce puteau face ei la acel moment. Ei făceau cam 100 de teste pe zi, iar din calculele noastre ieșeau peste 200 de teste pe zi, lucru care a fost confirmat ulterior”, a spus Mihai Dimian.

El a explicat că cercetătorii de la USV nu aveau probleme în utilizarea aparatelor pentru că le utilizau deja de un an de zile, iar problema era de o nouă metodă de testare.

„Noi am lucrat pe bacterii, iar aici era vorba de viruși și trebuie respectată o anumită procedură. Eu luasem metodologia din SUA și am tradus-o și am aplicat-o aici, dar doream să fim siguri că lucrurile sunt conforme cu ceea ce se întâmplă la ora actuală în țară și să vedem dacă este ceva de îmbunătățit”, a spus prorectorul USV.

Mihai Dimian a explicat că din acest motiv s-a dorit ca, pe lângă colaborarea pe care o avea telefonic cu profesori și cercetători de la Matei Balș să existe și un stagiu de instruire a personalului care va lucra pe linia de testare instalată de USV.

„Din păcate, vizita colegilor de la SJU Suceava și USV s-a suprapus peste șocul îmbolnăvirilor de la Suceava, testări care au dat rezultat pozitiv și s-a creat așa masiv ideea unui focar la Suceava și atunci cei de la Matei Balș au spus că „stați să vedem, să testăm, să nu aveți probleme și vedem după aia”. După aia oamenii au venit acasă și am comparat probele pe care le-am obținut noi și rezultatele acestora cu rezultatele obținute în alte centre și în felul acesta am validat metoda noastră care a fost ulterior folosită”, a menționat prorectorul USV.

El a mai spus că a avut o colaborare și la nivel local și la nivel local și că a înțeles și limitările care există într-o perioadă de criză.

„Într-adevăr, era o întârziere în care administrația central-națională acționa și ceea ce se întâmpla la Suceava. Constatam cu surprindere că ceea ce vorbesc ei că se va întâmpla, poate, în România, la Suceava deja se întâmpla și nu se luau măsurile respective. De exemplu, ei spuneau că vom ajunge să trimitem pacienții cu forme ușoare în izolare acasă sau în alte zone pentru că nu vom mai avea locuri în spitale și ne pregătim pentru asta. Din Suceava mă sunau oameni și întrebau unde să se izoleze că au un apartament cu două camere”, a arătat profesorul universitar sucevean.

El a adăugat că astfel se poate vedea modul în care administrația centrală privea aceste lucruri, uitându-se pe niște statistici naționale și care nu se potrivea deloc cu situația de aici.

„Ei se uitau pe niște statistici, acționau conform acelor statistici, dar pentru că aveam un maxim la Suceava, dar nu un maxim care să genereze panică. Am insistat la momentul respectiv. Nu știu dacă am fost bine înțeles. Panica a generat mai multe cazuri decât putea să genereze în mod normal”, a spus Dimian.

Potrivit acestuia prezentarea situației de coșmar din Suceava poate că trebuia mai bine gestionată și atunci lucrurile la Suceava puteau fi administrate mai ușor.

„Faptul că aceeași oameni stăteau la doi metri distanță la coadă la un magazin alimentar dimineața, iar la prânz se îmbulzeau la testare arată că este o acțiune generată de panică și acea panică a fost influențată de acele imagini, de acea perspectivă de coșmar ce era prezentată în legătură cu Suceava. Acest lucru trebuia controlat mult mai bine la nivel național  pentru ca lucrurile să se desfășoare într-un ritm în care lucrurile puteau fi administrate mult mai ușor în Suceava”, a spus Mihai Dimian.

Prorectorul sucevean consideră că și situația statistică nu este cea reală întrucât sunt amestecate date.

„Numărul de persoane pozitive depinde de numărul de teste. În ciuda a ceea ce se afirmase la început, că facem îndeajuns de multe teste, nu făceam îndeajuns de multe teste, însă în Suceava am fost surprins când au început să se publice aceste date de numărul scăzut de teste. Se publicau zece mii de teste și spuneam că avem 3000 de persoane infectate”, a spus Dimian.

El a arătat că unele teste se repetă din diverse motive și părea că aproape jumătate din cei testați sunt pozitivi în Suceava.

„Eu consider în continuare că este o eroare de raportare și consider că ar trebui să se analizeze mai bine câte teste s-au făcut pe cetățeni din județul Suceava.Eu am impresia că sunt niște date amestecate acolo. Nu sunt luate în considerare toate. La raportare le luăm după domiciliu, iar la raportare nu după domiciliu, ci unde s-a desfășurat prelucrarea probelor”, a spus Dimian.

El a mai estimat că mai sunt zeci sau poate sute de teste trecute ca persoane infectate, probabil fiind peste o sută de astfel de situații raportate în plus.

„Au fost erori. Eu vorbesc de ani de zile- lăsând la o parte DSP- Institutul Național de Statistică ne solicită date care se pot interpreta diferit de diferite instituții și, drept urmare, la final, eu nu mă pot baza pe natele INS.  Eu nu pot să spun după zece ani de lucru în cercetarea din România, câți cercetători are România pentru că o universitate consideră ă și cadrele didactice sunt cercetători, ceea ce e normal, iar altă universitate consideră că numai cei angajați pe poziția de cercetător sunt cercetători și îi raportează”, a spus Dimian.

El consideră că statisticile trebuie făcute cu informații foarte precise, iar regulile trebuie să fie și precise, iar rezultatele verificate.

„Asta mă miră, că nu se verifică aceste date pentru că cei care au centralizat informațiile au cerut, inclusiv, raportul de testare. Nu au luat doar tabele și le-au pus la un loc.Aveau posibilitatea să verifice acele informații, să verifice nume care se repetă și așa mai departe”, a spus Mihai Dimian.

Prorectorul USV a constatat că pe de altă parte sunt instituții politizate care nu ar trebui să fie politizate. „Cu toată colaborarea bună pe care o am cu ISJ cu directorii de școală și mulți chiar își merită locul respectiv, faptul că se implică politicul în tot acest sistem de administrație educațional este un lucru negativ care afectează educația. La fel se întâmplă, iată, și în sănătate”, a spus Mihai Dimian.

Universitarul sucevean consideră că modul în care se fac numirile șefilor de instituții afectează funcționarea respectivei instituții.

„Dacă important este să asigurăm diverse posturi de conducere pentru colegii de partid și relații, atunci este clar că nu găsim cele mai bune persoane care să administreze o anumită instituție și acest lucru se reflectă după aceea în funcționarea instituției”, a spus Mihai Dimian.

El a mai arătat că o altă problemă constatată este că și procesul de informatizare nu a fost realizat în administrație.

”Există acel numit proces de informatizare care nu a mai avut loc. Luam niște hârtii pe care le transcriam într-un .xl, transmiteam sms-uri. Toate aceste lucruri care s-au întâmplat la DSP se întâmplă în majoritatea instituțiilor de stat. Există o inerție majoră în informatizare, informatizare care acum te-ar fi ajutat foarte mult”, a spus prorectorul USV.

El a precizat că într-o zi sau două cei din USV au reușit să implementeze la DSP, pe partea de informatizare, anumite măsuri care le-a ajutat foarte mult munca și a arătat că se putea ușura și mai mult dacă se implementau și alte două propuneri care aveau însă nevoie de implementarea STS și atunci cei din DSP se puteau concentra pe alte aspecte.

Mihai Dimian a arătat că a propus ca pentru introducerea datelor să se folosească scannerele de la alegeri care facea procesul de înscriere a datelor mult mai ușor, dar nu știe motivele pentru care nu a fost aplicat, iar unul dintre motive ar fi fost cel legal de protecția datelor cu caracter personal deși crede că GDPR-ul nu poate fi mai important decât sănătatea oamenilor sau economia națională.

loading...