Parlamentarii AUR de Suceava cer premierului să declanșeze o anchetă privind amplasarea unui depozit de deșeuri în Pasul Mestecăniș și să oprească demersurile de dare în folosință a acestuia


Intră acum și în grupul de

Parlamentarii AUR de Suceava, senatorul Mircea Dăneasa și deputații Florin Pușcașu și Gheorghe Acatrinei au formulat o interpelare la adresa primului ministru Nicolae Ciucă în care cer acestuia să trimită Corpul de control al Guvernului României să identifice persoanele vinovate pentru amplasarea gropii de gunoi în Pasul Mestecăniș, iar Guvernul României să depună o solicitare pentru a deveni parte civilă în procesul penal pentru recuperarea prejudiciului.

De asemenea, ei solicită sistarea demersurilor de dare în folosință a gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș până la finalizarea definitivă a dosarului penal.

Totodată, parlamentarii AUR de Suceava îl întreabă pe premier când va proceda la mutarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș într-o altă locație și dacă Guvernul României se va constitui parte civilă în procesul penal.

În susținerea demersului lor, parlamentarii AUR de Suceava arată că CJ Suceava a construit și recepționat un depozit de deșeuri care este amplasat în Pasul Mestecăniș, la o altitudine de circa 1.100 de metri și care este proiectat să funcționeze pentru o durată de 25 de ani, având o singură celulă de depozitare cu o capacitate de 390.000 de tone.

Potrivit acestora, în vederea obținerii planului urbanistic zonal pentru construirea depozitului de deșeuri, beneficiarul Consiliul Județean Suceava a prezentat o documentație în care, amplasamentul identificat nu este complet, lipsind cascada de deversare a levigatului epurat.

Ei spus că depozitul este situat la o distanță de 40,9 metri față de drumul european în punctul cel mai apropiat și la o distanță de 66 de metri de calea ferată (distanța între punctul final al cascadei de deversare a levigatului epurat și axa liniei de cale ferată pe direcția de curgere).

Mai mult, potrivit semnatarilor, la distanța de sub 1.000 de metri față de corpul depozitului se află un număr 25 de construcții, dintre care 3 cu destinație turistică (regim de odihnă/recreere, întrucât reprezintă pensiuni/restaurante și zone de camping), un magazin de suveniruri și 21 de locuințe. Cea mai apropiată construcție cu destinația de locuință se află la o distanță de numai 462,2 metri, în direcția nord-vest față de corpul depozitului de deșeuri.

Conform celor trei parlamentari suceveni, raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, realizat în decembrie 2010, evidențiază câteva aspecte deosebit de importante între care pericolul real al expunerii la substanțele toxice, unele cu efect cancerigen, a populației aflată în vecinătatea depozitului de deșeuri sau care va circula prin vecinătatea acesteia.

Ei susțin că în studiu se arată că riscul la inhalarea cumulativă a 11 chimicale cunoscute sau suspectate a fi cancerigene persistă.

„Amintim că zona este eminamente turistică, fapt dovedit prin conferirea statutului de stațiune turistică pentru comuna Pojorâta în anul 2017, și una dintre cele mai frumoase din Bucovina, ceea ce crește și mai mult numărul total al persoanelor expuse la noxele periculoase degajate de depozitul de deșeuri. Toți acești oameni, localnici și turiști, sunt supuși riscului inhalării de substanțe cancerigene”, se arată în document.

Semnatarii susțin că raportul redă un tabel cu riscuri potențiale cauzate de expunerea la impactul depozitelor de deșeuri și că se arată faptul că: emisiile de gaz, migrarea gazelor de suprafață, pulberile din depozit produc efecte nocive prin inhalare, contact dermic și/sau ingestie accidentală și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale ș.a. aflate în zona de dispersie a vectorilor biotici.

Mai mult, aceștia atrag atenția că în raportul amintit ține de afectarea, prin depunere de contaminanți, a recoltelor (legume, grădini, livezi), a efectivelor de animale sau pești (posibil și prin dispersie în atmosferă) și implicit a produselor vegetale, de carne sau pește (servite în gospodării sau restaurante).

„Pe de altă parte, Raportul studiului geotehnic și evaluarea amplasamentelor pentru locații posibile pentru depozite în județul Suceava identifică riscuri semnificative de mediu pentru amplasamentul Depozitului de Deșeuri Pojorâta. Astfel, pe harta topografică disponibilă la scara de 1:25000 mai există o zonă cu inscripția „zonă pentru conservarea apei”. Prin urmare amplasamentul ar fi localizat în/sau în apropierea unei arii protejate cu apă”, precizează parlamentarii care adaugă că alte riscuri evaluate sunt de inundații și alunecări de teren, influența negativă asupra peisajului și poluarea zonei de deșeuri, datorită vitezei mari a vântului.

„În data de 7 ianuarie 2011, Consiliul Județean Suceava a transmis către Ministerul Mediului și Pădurilor aplicația de finanțare și documentația pentru obținerea finanțării europene pentru întreg proiectul SMID. Ministerul a transmis mai departe aplicația către Comisia Europeană. În documentele transmise Comisiei Europene, în privința Depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș se menționează faptul că proiectul respectă legislația națională, dar și faptul că amplasamentul este acceptat de administrația locală și nu este înregistrată nicio opoziție din partea populației locale din comuna Pojorâta. În concluzie, aceste fapte sunt neadevărate”, scriu parlamentarii.

Totodată, ei amintesc că în data de 30.03.2011, prin Decizia nr. C (2011) 2035, Comisia Europeană a aprobat cererea de cofinanțare a Proiectului „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din Județul Suceava”, solicitată de către beneficiarul Consiliul Județean Suceava. Depozitul de Deșeuri Pojorâta a presupus o finanțare totală de 7.380.788 de euro, din care finanțare europeană în cadrul Proiectului SMID din Județul Suceava cu suma de 7.322.538 de euro, conform aplicației de finanțare, iar diferența de 58.250 de euro a fost asigurată din fonduri naționale.

„Anul trecut, Tribunalul Suceava a dat undă verde redeschiderii urmăririi penale în cazul anchetei care privește construcția gropii de gunoi de pe Mestecăniș. Dosarul a ajuns pe rolul instanței sucevene ca urmare a faptului că un șef din Direcția Națională Anticorupție a decis că soluția de clasare dată de un procuror ierarhic inferior nu a fost corectă. La data de 13 mai 2021, procurorul ierarhic superior a dispus redeschiderea urmăririi penale, apreciind ca întemeiate cele două plângeri formulate împotriva soluției de clasare. (…) Față de această situație, solicităm sistarea de urgență a demersurilor de dare în folosință a gropii de gunoi de pe Mestecăniș, județul Suceava, până la finalizarea definitivă a dosarului penal”, se mai arată în document.


Intră acum și în grupul de