Intră acum și în grupul de
Sociologul sucevean Adrian Botezatu afirmă într-un material de opinie pentru News Bucovina că viitoarea Centură de Sud a municipiului Suceava (Salcea – Ipotești – Bosanci – Moara) nu este doar o șosea ocolitoare, ci corectează o disfuncție structurală veche de peste un secol a orașului și a întregii zone metropolitane:
„Orașul Suceava a avut o istorie intensă, agitată cu momente de glorie și decădere, care și-au pus amprenta pe evoluția sa structurală urbană. Voievozii Mușatini, Petru și Roman, au ales locația Sucevei pentru o nouă capitală datorită asemănării cadrului geografic cu modelul de capitală care i-au inspirat: Veliko Tîrnovo-capitala Țaratului Bulgar. Relieful deluros corespundea necesităților strategice de apărare, dar creează în prezent limitări în ceea ce privește dezvoltarea urbană. În perioada în care Suceava a fost capitală, profilul așezării era acela de târg, complet diferit de modelul burgului european. După mutarea capitalei la Iași, importanța orașului scade treptat, chiar și după ocuparea Bucovinei de către austrieci (aceștia au ținut deliberat orașul la nivel redus din cauza simbolismului său istoric de fostă capitală; alte orașe din Imperiu au cunoscut o perioadă de dezvoltare urbană consistentă- Cernăuți,Arad, Timișoara, Cluj). Paradoxul este că în tot secolul XIX și prima jumătate a secolului XX, toate centrele urbane din regiune cresc demografic (Botoșani, Iași, Roman, Cernăuți, Chișinău etc), doar orașul Suceava stagnează demografic (populație de aproximativ 9.000 locuitori, Botoșani 30.000 locuitori; Rădăuți 18.000 locuitori). De precizat că, în perioada interbelică județul Suceava era cel mai mic județ din țară.
După pierderile teritoriale din cel de-al doilea Război Mondial și instaurarea regimului comunist, liderul de facto al României, bucovineanul Emil Bodnăraș impune decizia de a transforma Suceava într-un centru regional, pentru a recupera moștenirea istorică a vechii capitale și pentru a compensa pierderea centrului urban universitar Cernăuți (Bodnăraș merită o statuie în cetrul orașului). Astfel că după 1950 Suceava are cea mai rapidă creștere demografică din regiune, la fiecare deceniu , aproape dublându-și populația.
După 1990, apare procesul de dezindustrializare accelerată, șomaj masiv și pensionări anticipate pe scară largă, ce crează premizele sociale pentru emigrarea masivă la muncă în UE. Remitențele trimise de diaspora formată de mai mult de jumătate din forța de muncă a județului migrată în UE, a stimulat masiv dezvoltarea imobiliară în zona metropolitană. Dacă dezvoltarea urbană din perioada socialistă se baza pe planificarea specialiștilor de la Institutul de Proiectări Suceava, după 1990 dezvoltarea urbană s-a făcut haotic , improvizat și cu consecințe negative în special pentru traficul auto.
Structural orașul Suceava a fost format după Marea Unire din 1918 din fuziunea a două localități: orașul vechi din zona austriacă și localitatea Burdujeni din Vechiul Regat. Datorită dimensiunilor mici demografice, guvernul socialist a luat decizia de a crea zona industrială în fix centrul geografic al orașului, lucru atipic în România, unde zonele industriale erau la periferie. O problemă mare a fost existența a doar două poduri peste râul Suceava care să lege cele două părți ale orașului: pe calea Unirii și în Ițcani (alte poduri erau la mare distanță: în zona Verești-Udești și altul în zona Dărmănești-Costâna; în ultima perioadă s-au mai construit încă două: în zona Mihoveni- ca parte a șoselei de centură și un pod ce leagă Iulius Mall de zona Mirăuți).
Faptul că dezvoltarea imobiliară a coagulat în jurul Sucevei un pol de tip metropolitan
de aproximativ 180.000 locuitori a creat și mari probleme de trafic din lipsa infrastructurii adecvate. Centura de nord a orașului Moara-Scheia-Ițcani, dar și inelul extins Axialul Dărmănești-Costîna-Stroiești-Moara a rezolvat o parte din trafic, dar marele blocaj a rămas în zona de sud a municipiului din cauza lipsei infrastructurii necesare.
Astfel, soluția salvatoare pentru zona metropolitană Suceava este crearea Centurii de sud care să lege orașul Salcea de comuna Ipotești și Bosanci printr-un nou pod peste apa Sucevei și apoi să asigure conexiunea cu șoseaua europeană E85 în zona comunei Moara.
Felicitări primarului din Bosanci Niculai Miron care s-a zbătut ca acest proiect să prindă contur!”
Intră acum și în grupul de
