Miracolul economic la Suceava nu vine de la multinaționale, ci de la antreprenorii locali și de la Diaspora care vrea să se întoarcă- opinie de Adrian Botezatu


Intră acum și în grupul de

De 25 de ani, județul Suceava a trăit dintr-un singur motor: exportul masiv de forță de muncă. Am trimis sute de mii de suceveni în Italia, Spania, Germania. Rezultatul? Un dezastru social – sate îmbătrânite, copii crescuți de bunici, școli care se închid – dar și un câștig uriaș, pe care puțini îl recunosc: suceveanul plecat s-a întors om calificat, disciplinat, cu standarde europene. Are salariu de 2.500–4.000 euro în vest și știe ce înseamnă productivitate, calitate și respect pentru client.

Acum, în 2025, avem în sfârșit materia primă pentru un miracol economic: oameni care au învățat să muncească bine în Europa și vor să muncească acasă. Întrebarea este: cine are curajul să le pună cheile în mână?

Răspunsul e simplu: antreprenorii locali. Până acum, administrația județeană și primăriile s-au prosternat în fața multinaționalelor și a firmelor din afară. Au dat terenuri, scutiri de taxe, covor roșu. Pentru firmele sucevene? Birocrație, indiferență și „faceți cerere”.

E timpul să inversăm ierarhia: 1. Antreprenorul local 2. Cel regional 3. Cel național 4. Cel internațional

De ce? Pentru că antreprenorul local plătește impozite aici, angajează oameni de aici, lasă banii în comunitate și nu fuge când vine criza.

Ce îl blochează astăzi pe antreprenorul sucevean?

  1. Lipsa spațiilor În Suceava oraș nu mai există teren industrial disponibil la preț decent. Soluția nu e să așteptăm investitori străini, ci să obligăm fiecare primărie de comună să identifice și să pregătească minimum 2–3 parcele pentru hale de producție, cu utilități aduse și acte gata. Județul Suceava este repetent cronic la parcuri industriale.
  2. Monopolurile pe utilități Antreprenorul local e 100 % dependent de rețelele de apă, curent, gaz și canalizare controlate de structuri cu abordare „totalitară”. Conectarea la utilități durează ani și costă zeci de mii de euro. E timpul să spargem aceste monopoluri și să obligăm operatorii să lucreze pentru oameni, nu împotriva lor.
  3. Lipsa forței de muncă calificată Soluția nu e să plângem că tinerii pleacă, ci să reînființăm urgent școlile de meserii. Firmele au nevoie de sudori, electricieni, operatori CNC, nu doar de absolvenți de facultate care nu știu să țină o șurubelniță în mână.

Iar cel mai mare rezervor de capital și know-how stă neatins: Diaspora suceveană. Oameni care au 10–20 de ani de experiență în construcții, logistică, producție, HORECA în vest. Oameni care au bani economisiți și vor să investească acasă. Până acum, administrația nu a făcut nimic să-i convingă să vină. Niciun birou dedicat, nicio campanie, nicio facilitate reală.

Obiectivul trebuie să fie clar:

  • în 10 ani – minim 200.000 de salariați în județ (față de 125.000 astăzi)
  • în 20 de ani – să ajungem la nivelul Clujului (290.000 salariați la o populație similară)

Miracolul economic la Suceava nu va veni de la vreun gigant străin care ne face favoarea să deschidă o fabrică. Va veni de la suceveanul care s-a întors din Italia cu 50.000 de euro economisiți și vrea să-și facă atelier, de la cel care a lucrat 15 ani în Germania și știe să organizeze o firmă ca la carte, de la tinerii care au învățat în Europa ce înseamnă calitate și vor să construiască acasă.

Tot ce le trebuie este un semn clar din partea autorităților: „Aici e locul vostru. Noi vă dăm teren, utilități și școli de meserii. Voi veniți cu experiența și cu banii.”

Dacă pierdem acest moment, vom rămâne județul cu cei mai mulți pensionari și cele mai puține șanse. Dacă îl prindem, Suceava poate deveni în 20 de ani un nou Cluj al Moldovei.

Alegerea e acum. Și nu o face Bruxelles-ul. O facem noi.


Intră acum și în grupul de