Cum au dictat guvernările ritmul imobiliarelor din Suceava: PSD frânează, PNL accelerează, iar Bolojan/USR destructurează- analiza completă a boom-ului imobiliar sucevean legat de ciclurile politice, de dr. Adrian Botezatu

            În ultimii 25 de ani , domeniul imobiliarelor  din județul Suceava a crescut cu peste 60.000 de noi locuințe (58.828 până în 2023). Studiind statistica pe ani a numărului de locuințe noi construite, observăm fluctuații mari în funcție de ciclurile politice.

            Cel mai mare salt imobiliar în județul Suceava (9.835 locuințe noi) a fost în 2001, ca urmare a procesului masiv de privatizare, cea mai mare parte a patrimoniului de stat fiind transferat în mâini private, constituindu-se astfel noua clasă de îmbogățiti ai județului. Marele paradox politic al Guvernării CDR a fost faptul că a îmbogățit legal, semilegal și ilegal rețelele de putere create înainte de 1989.

            A doua observație este că în timpul guvernărilor PSD, ritmul dezvoltării imobiliare în județul Suceava scade treptat până la un nivel minim (Năstase 1.662 locuințe noi în 2004; Ponta 1.280 locuințe noi în 2015; Viorica Dăncilă 1.289 locuințe noi în 2019; pentru Marcel Ciolacu nu sunt încă date). În schimb, în timpul guvernărilor PDL/PNL cresc: Tăriceanu 2.210 locuințe noi în 2007; Emil Boc 3.543 locuințe noi în 2008 ,  3.641 locuințe noi în 2009, 3.348 locuințe noi în 2010 (practic, Gheorghe Flutur a creat în județul Suceava un context de mare prosperitate pentru o anumită categorie de oameni, dublând timp de 3-4 ani ritmul construcțiilor de locuințe noi). Recent, marele boom imobiliar în județul Suceava s-a dat în anul pandemiei 2021, ca efect a guvernărilor Ludovic Orban și Florin Câțu, când în județul Suceava s-au construit 9.380 de noi locuințe. Pandemia a creat o traumă psihologică severă pentru o mare parte a locuitorilor județului Suceava prin campania dură de anateme a mass-mediei naționale (”Lombardia României-Suceava”). Închiderea populației în apartamentele de bloc a fost traumatizantă și a creat cererea extraordinară pentru locuințe la curte în zona de tip metropolitan ale orașelor.

Marea diferență de practică politică între cele două rețele politice principale a fost că la PSD, urmând principiile Academiei Ștefan Ghiorghiu, doar liderii de la vârf controlează marile afaceri cu statul, cei de la bază primind doar recompense prin joburi la Stat pentru ei și familiile lor; în schimb, la PDL/PNL (având cadrele formate în principal la SNSPA/ fosta Academie Ștefan Ghiorghiu) resursele administrative se redistribuiau mai generos, piramidal și pe rețele , până la nivel de bază. În concluzie: activul PSD a fost interesat de joburi la Stat; activul PNL/PDL este interesat să taie facturi la Stat. În cazul Guvernării Bolojan (noul Robespierre al României), funcționează alte principii, generate de USR : tăieri, destructurări, blocaje și export de resurse . În domeniul imobiliar, Ilie Bolojan prin tăierea facilităților pentru constructori și mărirea TVA la locuințele noi, a pus o mare presiune financiară, în special pe categoria de cumpărători tineri care doresc să își întemeieze o familie.

            A treia observație este acea că Diaspora asigură o cerere constantă de locuinte anual, media fiind de aproximativ 1.000 pe an (marile diferențe țin de ciclurile și conjuncturile politice naționale și regionale, sau de situații de forță majoră).

Pentru ultimii doi ani , 2024 și 2025, nu există date statistice, dar putem observa câteva direcții principale:

1. Au crescut numărul dezvoltatorilor imobiliari (foarte mulți oameni de afaceri investesc în imobiliare)
2. În ultimii 2 ani, dezvoltatorii s-au axat mai mult pe construcția blocurilor de locuințe datorită scumpirii terenurilor și profitabilității mai mari
3. Foarte mulți din oamenii bogați, achiziționează un număr de apartamente, în calitate de plasamente financiare (multe blocuri sunt pe jumătate nelocuite). Războiul din Ucraina a creat în județul Suceava o nevoie suplimentară de locuințe pentru închiriere sau achiziție.
4. În Diaspora au existat două cicluri:
5. Între 2.000 și 2020, cu destinație predilectă Italia, Spania și ulterior Marea Britanie, cu perioade lungi de rezidență, cu acumulări de capital cash și cu repatriere definitivă (peste 50% dintre migranți)
6. Din 2020 până în prezent, cu destinație predilectă Germania, Belgia și Olanda, cu perioade de rezidență medii în 2 luni și 2 ani, cu multiple veniri și plecări, cu acumulare  de capital medii (cei care în imobiliare dau avans între 30-50% și îți permit să plătească rate la dezvoltatori între 1.500-3.000 euro) . În proporție de 90% se vor repatria , definitiv.