Polițiștii de imigrări au emis aproape nouă mii de avize de angajare pentru străini. Cei mai mulți provin din Vietnam, Moldova, Turcia și Nepal și sunt angajați în construcții, restaurante sau comerț

Polițiștii de imigrări au emis în primele cinci luni ale anului  8749 de avize de angajare din contingentul aprobat pentru anul 2019. Dintre acestea, 7649 au fost emise pentru lucrători permamenți, 695 pentru detașați, 234 pentru ICT, 116 pentru înalți calificați. Cei mai mulți străini sunt din Vietnam, Moldova, Turcia, Nepal și au optat pentru municipiul București și județele Constanța, Ilfov, Brașov și Timiș, informează IGI.

Tendința de creștere a numărului avizelor de muncă emise cetățenilor străini a continuat în mod exponențial, în fiecare lună, de la începutul acestui an, notează sursa citată.

Astfel, în primele cinci luni ale anului curent, Inspectoratul General pentru Imigrări a gestionat 10497 de  cereri pentru emiterea avizelor în vederea angajării în muncă sau detașării cetățenilor străini în România. Dintre aceste 8749 au fost soluționate pozitiv, 332 au fost respinse, iar 1426 sunt în curs de soluționare.

În perioada de referință au fost emise 8749 de avize pentru angajarea în muncă, reprezentând 43,7 % din contingentul aprobat pentru anul 2019. Dintre acestea, 7649 au fost emise pentru lucrători permamenți, 695 pentru detașați, 234pentru ICT, 116 pentru înalți calificați.

Cele mai multe avize solicitate de către angajatori sunt pentru lucrătorii permanenți sau detașați în sectoare de activitate din domeniul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, restaurante, comerț, construcții de nave și structuri plutitoare etc.

Se remarcă și faptul că România devine atractivă și pentru imigranții cu înaltă calificare din țări terțe, posesori de Carte albastră a UE. Cartea albastră a UE reprezintă permisul de ședere temporară  ce urmărește să încurajeze imigrarea specialiștilor cu înaltă calificare din țările terțe pentru a răspunde cererii de lucrători calificați în Uniunea Europeană. 

Din punct de vedere geografic, cele mai multe avize au fost emise de către structurile de imigrări din municipiul București (2667) și județele Constanța (999), Ilfov (912), Brașov (505) și Timiș (355).  De asemenea, străinii care aleg să muncească, în țara noastră, sunt în general din Vietnam, Moldova, Nepal și Turcia.

Conform prevederile Hotărârii Guvernului nr.34 din 30 ianuarie 2019 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2019 a fost stabilit un contingent de 20.000 de lucrători.

Străinii cu ședere legală pe teritoriul României pot fi încadrați în muncă în baza avizului de angajare/detașare obținut de angajatori în condițiile O.G. nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

Avizul de angajare se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări, la cererea angajatorului, dacă sunt îndeplinite atât condiţiile generale, cât şi cele specifice, în funcţie de tipul de lucrător.

Prin excepție, nu este necesară obținerea avizului de angajare pentru încadrare în muncă pe teritoriul României a unor categorii de cetățeni străini, conform art.3, alin.2 lit. a)-n), din actul normativ mai sus menționat. Printre acestea se regăsesc străinii al căror acces liber pe piaţa muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state, titulari ai dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României, precum și ai dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român sau care au dobândit o formă de protecţie în România.

De asemenea, străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii pot fi încadraţi în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare numai cu contract individual de muncă cu timp parţial cu durata muncii de maximum 4 ore pe zi.


Cetățenilor străini intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin două ori câştigul salarial mediu brut.

Cetățenii străini care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în baza unui contract de mandat ori altui document cu aceeaşi valoare juridică, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă fără prezentarea unui contract de muncă, dacă fac dovada mijloacelor de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată în această calitate,cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Totodată, străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă în calitate de lucrător “au pair” li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu timp parţial, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că durata timpului de muncă nu depăşeşte 25 de ore pe săptămână. Cuantumul salariului acordat este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, calculat la fracţia de timp lucrată.

Cât privește regimul sancționator reamintim că primirea că primirea la muncă pe teritoriul României a unui străin cu ședere ilegală, fără aviz de angajare sau de detașare, cu sau fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă, se sancționează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

Totodată, în funcţie de gravitatea contravenţiilor săvârşite, angajatorii pot fi sancţionaţi şi prin interzicerea unor drepturi, recuperarea totală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor sau subvenţiilor publice, inclusiv din fonduri UE, atribuite pe o perioadă de până la 12 luni înainte de constatarea faptei şi închiderea temporară sau definitivă a punctului sau punctelor în care s-a săvârşit contravenţia.(C.P.)