Sari la conținut
NewsBucovina
Bucovina RădăuțiFălticeniCâmpulungVatra DorneiGura Humorului

Gheorghe Flutur, in plenul Senatului, sustine ca Bucovina sa devina pol de dezvoltare turistica

5 min de citit

Preşedintele PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a solicitat, în plenul Senatului, printr-un discurs, ca Bucovina să fie sprijinită să devină pol de dezvoltare turistică.

În discursul său, Gheorghe Flutur arată că turismul reprezintă un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni, prin urmare investiţiile din acest domeniu constituie o prioritate.

„România, având un potențial turistic important, ar trebui să implementeze proiecte ample de dezvoltare  a comunităților locale în care turismul şi activităţile economice conexe să susţină dezvoltarea economică locală și regională. România are nevoie de un program special pentru turism care să fie negociat cu Comisia Europeană pentru ca în cadrul finanţării europene 2014-2020 să fie promovaţi poli de dezvoltare turistică, prin care să se finanţeze proiecte de construire de infrastructură turistică, dar şi încurajarea asocierii în turism”, a spus liderul PDL Suceava.

gheorghe flutur pdl alegeri

El a arătat că aşa cum guvernarea PDL a creat acei poli de dezvoltare urbană prin care mai multe capitale de judeţ au obţinut finanţare europeană pentru proiecte de investiţii, aşa ar fi benefică realizarea unor poli de dezvoltare turistică.

Senatorul Flutur le-a reamintit senatorilor că Bucovina este una dintre principalele zone turistice ale României datorită condițiilor de relief favorabile de care dispune, a frumuseții peisajelor, a purității aerului, apelor, zonelor montane, a tradițiilor și obiceiurilor populare păstrate până în zilele noastre, a specificului gastronomiei moldovenești și nu în ultimul rând al ospitalității binecunoscute a localnicilor şi reprezintă şi Ţinutul mănăstirilor, oferind excelente oportunități în practicarea multor forme de turism.

Preşedintele PDL Suceava arată că în judeţului Suceava se practică turismul montan – drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie și turism ecvestru, vânătoare, pescuit, mountain bike, via–ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, escaladă, alpinism, schi și alte sporturi de iarnă, turismul balnear – judeţul dispunând de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, turismul cultural, fiind de interes obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unităţi muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepţie, unicat în România, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni.

„Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti”, a spus Flutur.

El a subliniat că județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice realizate tematic (Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuţi – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi, Arbore – ţesături, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie.

„Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului pun în valoare autenticul prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri”, mai susţine Flutur.

El mai aminteşte că printre formele de turism care se practică în judeţ trebuie evidenţiat turismul religios care există de secole şi păstrează trăsăturile pelerinajului, iar numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava, cu interesantele fresce interioare şi exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale şi ca urmare a unicităţii şi valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la Lista UNESCO, dar şi ecoturismul, formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură sau turismul rural şi agroturismul.

Gheorghe Flutur menţionează că unicitatea Parcului Naţional Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi, precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret, Rezervaţia Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc, Rezervaţia „12 Apostoli” – Dorna, Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc.) constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local, dar că turismul rural şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale judeţului dispun, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat şi cu multiple variante de recreere, şi de un valoros potenţial cultural şi istoric.

„Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. O serie de localităţi precum: Suceviţa, Vama, Moldoviţa, Putna, Ciocăneşti, Mănăstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Şarului, Poiana Şarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cîrlibaba, Poiana Stampei, Şaru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rîşca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism, acestea devenind treptat destinaţii turistice în sine”, a arătat Flutur.

 Totodată, el a precizat că Bucovina pune la dispoziţie peste 10.000 locuri de cazare (pensiuni, hoteluri, camping), principala atracţie turistică fiind mănăstirile pictate, construite la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul celui de-al XVI-lea, parte a patrimoniului UNESCO (Putna, Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa etc.) şi a menţionat faptul că cele mai importante proiecte turistice din Bucovina reunesc anual mii de turişti: “Paştele în Bucovina”, „Hora Bucovinei”, „Pelerin în Bucovina”, „Crăciun în Bucovina”;

„Bucovina are nevoie proiecte cu fonduri europene vizând investiţii în infrastructura turistică, în crearea de rute culturale, în dezvoltarea serviciilor sau în valorificarea particularităților gastronomiei regionale. Sunt pensiuni, dar trebuie să existe şi pârtii de schi. Pot fi promovate proiecte turistice de sate-muzeu, cum sunt Ciocăneşti, Bilca sau Mălini. Bucovina poate foarte bine, de asemenea, să pună în valoare multiculturalitatea.

Pentru ca lucrurile să se realizeze solid şi sănătos în turism, proiectele trebuie să încurajeze și să faciliteze asocieri între cei care activează în branşă în vederea efectuării unor investiţii precum parcuri de agrement sau locuri de joacă.

Toate aceste proiecte se pot realiza cu finanţarea europeană a polilor de dezvoltare turistică”, declarat Gheorghe Flutur care a conchis că Bucovina poate și trebuie să devină „pol de dezvoltare turistică”.

Ți s-a părut util? Trimite mai departe.

Urmărește NewsBucovinaca să nu pierzi știrile importante

Comentarii (1)

  1. Domnu’ Chira ,eu (dar nu numai eu,mai exista oameni care cumpara „Crai Nou”,de exemplu,in speranta ca sustin o gazeta locala independenta…) am crezut si inca mai cred ca nici in forma print nici in cea digitala nu va veti aduaga la numarul trompetistilor fluturisti ,aceia care publica si acuma poza lui flutur in ipostasurile potrivite,adica flutur+fruntea_ incretita _si _ochelarii _pe _nas=centura,flutur _si _fruntea _incretita _a _festival ,flutur +bundita+hop+tup+tup,flutur_imbracat_ in _portocaliu _garantand _pentru _un _alt _papagal,flutur+OF_al_PDL precum si O _parte _din _OF _al _PDL+Flutur etc.,adica toate chestiile astea de care multora li s-a facut greata si,de ce sa nu spunem,l-au condus pe inestimabilul papagal la pierderea pe banda rulanta a alegerilor, asa precum le va pierde si pe cele de azi si maine.
    Adeca,chestiile astea au mai fost fumate,au mai fost baute si vomate,a le regurgita este ,totusi,exagerat !
    Ca cum adica,Flutur „… a solicitat, în plenul Senatului, printr-un discurs, ca Bucovina să fie sprijinită să devină pol de dezvoltare turistică”
    Apoi:

    „România, având un potențial turistic important, ar trebui să implementeze proiecte ample de dezvoltare a comunităților locale în care turismul şi activităţile economice conexe să susţină dezvoltarea economică locală și regională. România are nevoie de un program special pentru turism care să fie negociat cu Comisia Europeană pentru ca în cadrul finanţării europene 2014-2020 să fie promovaţi poli de dezvoltare turistică, prin care să se finanţeze proiecte de construire de infrastructură turistică, dar şi încurajarea asocierii în turism” ???

    Cui a solicitat domnul Flutur toate acestea? La care ghiseu a binevoit dumnealui sa stea la coada? Pe cine reprezinta,ce efecte sconteaza ca va obtine si de la cine? Adeca,este vreo institutie care va dispune,de maine,ca Bucovina sa fie ce vrea ,da’ neaparat,domnul Flutur?
    Lumea care si asa nu prea are habar despre structura institutionala trage,cu ajutorul dvs.,concluzii cel putin eronate,in sensul ca ,iata,bietul Ghita,cum se mai strofoaca el pentru Bucovina… Iar o vaca care scrie pe alt forum ii va tufli si un poem liric,ba chiar epic, din care o sa rezulte cum mergea domnu’ Ghita la Bucuresti si punea Bucovina pe harta…
    Un pic de rusine nu dauneaza,Bucovina nu are nevoie de tot felul de impostori nici pentru a exista in forma aceasta ciuntita de pretenii domnului ghita &comp., nici pentru a iesi din siajul judetelor Botosani si Vaslui…
    Cine l-a impiedicat pe domnul George sa faca din Bucovina ceea ce cere de la altii,asa poate oricine sa ceara sa se construiasca un cosmodrom la Botosana,investii ale Boeing la Veresti,10 uzine Mercedes la Manastirea Humorului precum si nivel de trai comparabil cu acela din Luxemburg.
    Pe toate le poate cere domnul Flutur la ghiseul de cereri de la Senat,tot astfel cum se poate preface a nu sti sau a uita periodic ca ne poate lua de prosti cu aceeasi frecventa…
    Cand zice : „…să fie negociat cu Comisia Europeană pentru ca în cadrul finanţării europene 2014-2020 să fie promovaţi poli de dezvoltare turistică…”,chiar nu stie ca aceste negocieri,cele pentru finantarea 2014-2020,s-au incheiat iar tartorul dumnealor,domnul basescu traian,ne-a scos ca pe ultimii prosti din UE cu numai 1000 de euro pe cap de locuitor,deci si de bucovinean? Ce sa mai negociezi?
    Atunci cand face din toate ziarele din Suceava fituici de propaganda jenanta, domnul ghita face ce stiu ei sa faca dintotdeauna; cand insa ziarele/fituicile din Suceava aquiseaza fara sa cracneasca la propaganda sa nerusinata,e alta poveste si mai este si semnul sigur ca aici vom intepeni,in acest punct in care suntem haraziti de domnul flutur&comp. sa fim…
    Domnul Flutur a ratat,pe spatele nostru,perioada exceptionala a primilor ani de apartenenta la UE,cand Suceava putea iesi,cu bani europeni,din impasul in care se afla. Numai sa fi stiut sau sa fi vrut sa iei acesti bani…. Ce a facut,pe scurt,domnul Ghita? A pus director la fonduri europene un zootehnist specialist in fâşcâituri,a facut operatiuni de 2 luate cate 3,14 din care au iesit festivaluri,bundite si fetite,casute si vilute,hoteluri si cabane,stane de familie si export de capital in off-shore-uri,partii de schi plesnite pe versanti sudici ,panglici scoase pe nas sau taiate la foc automat,bundite,mezeluri afumate in cada cu titlu de „produs in Bucovina”…
    Somn usor,vise placute!

Fii primul care află

Știrile din Bucovina, direct pe rețeaua pe care o folosești.