Gheorghe Flutur, in plenul Senatului, sustine ca Bucovina sa devina pol de dezvoltare turistica

Preşedintele PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a solicitat, în plenul Senatului, printr-un discurs, ca Bucovina să fie sprijinită să devină pol de dezvoltare turistică.

În discursul său, Gheorghe Flutur arată că turismul reprezintă un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni, prin urmare investiţiile din acest domeniu constituie o prioritate.

„România, având un potențial turistic important, ar trebui să implementeze proiecte ample de dezvoltare  a comunităților locale în care turismul şi activităţile economice conexe să susţină dezvoltarea economică locală și regională. România are nevoie de un program special pentru turism care să fie negociat cu Comisia Europeană pentru ca în cadrul finanţării europene 2014-2020 să fie promovaţi poli de dezvoltare turistică, prin care să se finanţeze proiecte de construire de infrastructură turistică, dar şi încurajarea asocierii în turism”, a spus liderul PDL Suceava.

gheorghe flutur pdl alegeri

El a arătat că aşa cum guvernarea PDL a creat acei poli de dezvoltare urbană prin care mai multe capitale de judeţ au obţinut finanţare europeană pentru proiecte de investiţii, aşa ar fi benefică realizarea unor poli de dezvoltare turistică.

Senatorul Flutur le-a reamintit senatorilor că Bucovina este una dintre principalele zone turistice ale României datorită condițiilor de relief favorabile de care dispune, a frumuseții peisajelor, a purității aerului, apelor, zonelor montane, a tradițiilor și obiceiurilor populare păstrate până în zilele noastre, a specificului gastronomiei moldovenești și nu în ultimul rând al ospitalității binecunoscute a localnicilor şi reprezintă şi Ţinutul mănăstirilor, oferind excelente oportunități în practicarea multor forme de turism.

Preşedintele PDL Suceava arată că în judeţului Suceava se practică turismul montan – drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie și turism ecvestru, vânătoare, pescuit, mountain bike, via–ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, escaladă, alpinism, schi și alte sporturi de iarnă, turismul balnear – judeţul dispunând de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, turismul cultural, fiind de interes obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unităţi muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepţie, unicat în România, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni.

„Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti”, a spus Flutur.

El a subliniat că județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice realizate tematic (Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuţi – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi, Arbore – ţesături, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie.

„Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului pun în valoare autenticul prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri”, mai susţine Flutur.

El mai aminteşte că printre formele de turism care se practică în judeţ trebuie evidenţiat turismul religios care există de secole şi păstrează trăsăturile pelerinajului, iar numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava, cu interesantele fresce interioare şi exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale şi ca urmare a unicităţii şi valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la Lista UNESCO, dar şi ecoturismul, formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură sau turismul rural şi agroturismul.

Gheorghe Flutur menţionează că unicitatea Parcului Naţional Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi, precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret, Rezervaţia Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc, Rezervaţia „12 Apostoli” – Dorna, Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc.) constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local, dar că turismul rural şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale judeţului dispun, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat şi cu multiple variante de recreere, şi de un valoros potenţial cultural şi istoric.

„Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. O serie de localităţi precum: Suceviţa, Vama, Moldoviţa, Putna, Ciocăneşti, Mănăstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Şarului, Poiana Şarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cîrlibaba, Poiana Stampei, Şaru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rîşca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism, acestea devenind treptat destinaţii turistice în sine”, a arătat Flutur.

 Totodată, el a precizat că Bucovina pune la dispoziţie peste 10.000 locuri de cazare (pensiuni, hoteluri, camping), principala atracţie turistică fiind mănăstirile pictate, construite la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul celui de-al XVI-lea, parte a patrimoniului UNESCO (Putna, Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa etc.) şi a menţionat faptul că cele mai importante proiecte turistice din Bucovina reunesc anual mii de turişti: “Paştele în Bucovina”, „Hora Bucovinei”, „Pelerin în Bucovina”, „Crăciun în Bucovina”;

„Bucovina are nevoie proiecte cu fonduri europene vizând investiţii în infrastructura turistică, în crearea de rute culturale, în dezvoltarea serviciilor sau în valorificarea particularităților gastronomiei regionale. Sunt pensiuni, dar trebuie să existe şi pârtii de schi. Pot fi promovate proiecte turistice de sate-muzeu, cum sunt Ciocăneşti, Bilca sau Mălini. Bucovina poate foarte bine, de asemenea, să pună în valoare multiculturalitatea.

Pentru ca lucrurile să se realizeze solid şi sănătos în turism, proiectele trebuie să încurajeze și să faciliteze asocieri între cei care activează în branşă în vederea efectuării unor investiţii precum parcuri de agrement sau locuri de joacă.

Toate aceste proiecte se pot realiza cu finanţarea europeană a polilor de dezvoltare turistică”, declarat Gheorghe Flutur care a conchis că Bucovina poate și trebuie să devină „pol de dezvoltare turistică”.