Deputatul Cătălin Nechifor : Orice stat va încerca să își mărească aparatul birocratic care să presteze servicii publice pentru cetățeni, dar, din păcate, de multe ori este uitat obiectivul de a asigura satisfacția contribuabililor

Deputatul PSD de Suceava, Cătălin Nechifor, a vorbit într-un interviu pentru News Bucovina despre activitatea sa parlamentară, despre ceea ce ar trebui modificat în administrația publică, dar și despre acțiunile sale din comisia permanentă pentru UNESCO sau despre cum acționează în continuare pentru dezvoltarea Aeroportului Suceava la al cărui proiect de modernizare a contribuit când era președinte al Consiliului Județean Suceava.

News Bucovina:- Cum apreciați activitatea administrației publice din România, în special cea a administrației publice locale și care sunt principalele obiective pe care Comisia de Administrație Publică din Camera Deputaților, unde sunteți vicepreședinte, le are în vedere pentru îmbunătățirea activității acesteia?

Cătălin Nechifor: – Am avut șansa să pot cunoaște îndeaproape și alte sisteme administrative, spre exemplu aparatul birocratic al Comisiei Europene și al Parlamentului European, dar și administrația publică din țări cu care de-a lungul timpului am avut relații de parteneriat. Aici aș aminti Cernăuțiul și unele regiuni din Republica Moldova, dar și departamentele Nord și Mayenne din Franța, sau, cel mai elocvent caz, Schwaben din Germania. În general, orice stat va încerca să își mărească aparatul birocratic, să își creeze un sistem administrativ care să presteze servicii publice pentru cetățeni. De multe ori, din păcate, este uitat obiectivul de a asigura satisfacția contribuabililor și asta produce mai degrabă un efect invers și o participare din ce în ce mai mică la viața publică. Despre România și în special despre administrația publică locală, cea mai aproape de cetățean, pot să spun că a avut de suferit o serie de reforme de-a lungul evoluției democratice, după 1989. Trecerea unor etape, cum ar fi integrarea în NATO și mai apoi în Uniunea Europeană, ne-au adus în starea de a accepta obligatoriu unele schimbări care, din punctul meu de vedere, au fost de bun augur, asta și în contextul în care cel mai recent barometru de opinie asupra Europei este încă pozitiv, într-un nivel de favorabilitate de peste 50%, în condițiile în care procentul euro-scepticilor a crescut mult în țări vest europene, unele chiar state fondatoare ale instituțiilor europene. Comisia de administrație publică în care eu activez a avut în acest an multe abordări care au fost pentru eficientizarea aparatului administrativ, pentru o mai bună salarizare a corpului funcționarilor publici și contractuali, am avut și multe consultări cu asociațiile reprezentative la nivel naţional, cum ar fi Asociația Comunelor din România și Asociația Orașelor din România. Aș mai aminti de grupurile de lucru prin care am cooptat reprezentanți ai IGSU, dar și secretarul de stat Raed Arafat, alături de care am încercat să găsim soluții pentru o mai bună protecție în situațiile de risc, în special în ceea ce privește riscul de incendiu. Zilele acestea avem discuții asupra bugetului de stat pentru anul 2018, iar Programul Național de Dezvoltare Locală este unul din pilonii la care toată suflarea administrației publice locale este conectată în așteptarea semnării miilor de contracte pentru modernizarea școlilor și grădinițelor, realizarea de sisteme moderne de apă potabilă și canalizare, drumuri locale și județene, și altele.

Prefecților și subprefecților nu li se va mai interzice să desfășoare activități politice

 

News Bucovina- În prezent se află în dezbatere publică Codul Administrativ și Codul de Procedură Administrativă. Ca vicepreședinte al Comisiei de Administrație Publică din Camera Deputaților cum apreciați aceste două coduri și care va fi noutatea pe care o vor aduce în administrația publică din țară?

Cătălin Nechifor :- Sigur că un sistem administrativ este într-o permanentă schimbare și evoluție. Este nevoie de o repunere în acord în funcție de noile provocări globale, dar și de nevoile particulare pe care societatea românească le are. Proiectul de lege cu privire la codul administrativ este în dezbatere publică acum și va intra și în discuții în comisiile de specialitate și apoi la votul final în cele două camere ale Parlamentului, pentru a fi promulgate în final de către Președinte. Ca orice schimbare de sistem se produc anumite turbulențe, vedem acest lucru foarte bine în situația modificării legilor justiției, unde s-a ajuns și la mișcări de stradă pentru a fi împiedicată modificarea lor. Asta nu înseamnă în nici un caz că ceea ce se întâmplă e un lucru de condamnat, eu consider că este bine să existe dialog, dezbatere, chiar și zgomot de fond, pentru ca în final numărul celor nemulțumiți să fie mai mic. Nu vom găsi nicăieri o lege care să mulțumească pe toată lumea. Codul administrativ vine cu câteva idei noi, în sensul definirii mai precise a anumitor zone de decizie din societate, evident în sectorul public. Spre exemplu, prefecților și subprefecților nu li se mai interzice să desfășoare activități politice, la urma urmei ei sunt reprezentanți ai Guvernului în teritoriu și Guvernul este un organ politic, fără doar și poate. Iar propunerile care au fost făcute de-a lungul timpului au fost în marea lor majoritate propuneri politice, mascate sub haina apolitică. Cel mai neplăcut caz a fost în situaţia unor persoane numite în aceste poziții de înalt funcționar public, care au trebuit să își schimbe pe ascuns culoarea carnetului de partid pentru a-și păstra funcția la schimbările de Guvern. Sunt și alte modificări referitoare la funcționalitate și la stabilirea mai clară de atribuții, responsabilități și obligații pentru diversele paliere ale sistemului administrativ public. Sper că discuțiile să fie purtate într-un context politic mai detensionat.

Am integrat Codrul Secular Slătioara în Patrimoniul Mondial UNESCO și cred că și Mănăstirea Dragomirna merită recunoașterea UNESCO

News Bucovina:- În decursul ultimului an ați făcut mai multe demersuri în vederea includerii în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a mai multor obiective din județul Suceava. Care sunt șansele ca aceste demersuri să se concretizeze și ce pași mai trebuiesc făcuți în acest sens?

Cătălin Nechifor:- Așa este, am și reușit în luna iulie la Cracovia, la cea de a 41 -a sesiune UNESCO, să obținem includerea Codrilor Seculari de la Slătioara în Patrimoniul Mondial UNESCO, ca recunoaștere științifică majoră a acestei păduri care s-a păstrat în acest format, fără intervenția omului de sute de ani. A fost atunci o muncă de convingere și am reușit să ne integrăm pe lângă alte state din Europa în care erau prezente aceste tipuri de păduri virgine și care au devenit prin acest demers puncte forţe în ceea ce înseamnă dezvoltarea durabilă, protejarea și conservarea mediului dar și crearea unui spațiu de cercetare științifică de înalt nivel care să contribuie la descifrarea unor taine ale Universului. Mai am în vedere și Mănăstirea Dragomirna, care ar merita la rândul ei recunoașterea UNESCO, pe lângă celelalte 8 monumente de artă religioasă cu pereți exteriori pictați, aparţinătoare ale epocii medieval moldovenești. Pentru Dragomirna soluția este de a ne asocial cu Biserica Trei Ierarhi din Iași care se află deja în lista tentativă națională. Și chiar dacă biserica din Iași este ulterioară ctitoriei lui Anastasie Crimca, pe care o copie pur și simplu ca stil arhitectonic, trebuie să înțelegem că UNESCO va accepta cu greu listarea în patrimonial universal a unor monumente similare, aflate la distanță mică, practic în cadrul aceluiași spațiu cultural.

Aeroportul Suceava este cel mai important proiect de dezvoltare al județului și nu cred că în următorii 10 ani ar putea să apară un alt proiect mai important

 

News Bucovina:- Ca deputat al județului Suceava ați acționat constant pentru dezvoltarea Aeroportului Suceava și ați avut mai multe intervenții către oficialii Ministerului Transporturilor și Companiei Naționale de Transport Aerian, TAROM, pentru diversificarea curselor operate de această companie pe aeroportul sucevean. Care sunt șansele ca TAROM să continue dezvoltarea unor curse externe de pe Aeroportul Suceava și să introducă mai multe curse interne pe aeroportul sucevean?

Cătălin Nechifor :-Nu putem să ne ascundem după corcoduș, până vom avea autostrăzi. Unii au promis chiar și două care să ne traverseze județul și mă refer la domnul Flutur, ce să mai vorbim despre centura de ocolire a municipiului și aici tot domnia sa a promis că o finalizează în trei luni de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului Județean și acuşi sunt deja doi ani. Din această cauză Aeroportul „Ștefan cel Mare”, cu statut internaţional, este singura cale de access sau de plecare în lumea largă. Și știu cât de greu a fost să îl construim, din 2013 până în 2015, în timpul mandatului meu de președinte și accentuez lucrul acesta pentru că unii sunt în stare să transfere aproape tot în portofoliul lor, de parcă Salcea ar fi tot una cu Capu Câmpului. Putem afirma, fără să greșim, că aeroportul este cel mai important proiect de dezvoltare al județului și nu cred că în următorii 10 ani ar putea să apară un alt proiect mai important. În acest caz e limpede că îmi doresc să dezvoltăm aeroportul și pot să spun că am reușit, chiar și după ce nu am mai fost președinte să fac lucruri importante. Aici am avantajul de a fi negociat în condiții foarte grele și cu Tarom, dar și cu Wizz Air, mai bine de un an, cu zeci de întâlniri în spate, dar până la urmă am reușit. Așadar pot să afirm că pentru destinația Torino, operată de Tarom am avut o muncă de convingere susținută, dar am găsit și deschiderea unei echipe de management la Otopeni care a înțeles potenţialul Sucevei pentru zboruri internaționale directe. Despre perspectivele de viitor prefer să nu mă pronunț încă, aceste dezvoltări țin în mod evident și de capacitatea tehnică și financiară a Tarom, care traversează o perioadă dificilă de câțiva ani buni. Dacă aș putea să dau un sfat și dacă cineva ar ține cont de el, aș marșa pe extinderea cooperării cu Wizz Air, care ar fi trebuit deja să își fi deschis deja bază pe Suceava și să opereze Paris, Bruxelles, Barcelona și sudul Germaniei, dar să și continue negocierile pe care le-am început exact acum doi ani cu Ryanair.