O nouă lege a lui Alexandru Băișanu vrea să stopeze vânzarea de terenuri agricole către străini, iar terenurile agricole din extravilan nu pot fi cumpărate pentru ansambluri rezidentiale sau speculă imobiliară: Dacă România nu se trezește, în câțiva ani nu vom mai avea nicio palmă de pământ românesc agricol

Deputatul ALDE de Suceava, Alexandru Băișanu, a depus, marți un proiect legislativ pentru modificarea și completarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare.

Băișanu a explicat că între cele 25 de puncte pe care le are inițiativa legislativă depusă se prevede că, în baza dreptului de preemțiune, statul se obligă să cumpere orice teren pe care intenționează să îl cumpere persoanele cu altă cetățenie decât cea română, ori societățile comerciale cu capital străin, iar cetățenii români nu au dreptul de a cumpăra pentru terțe persoane de altă cetățenie decât cea română.

„Terenurile agricole aflate în extravilan nu pot fi cumpărate în scopul următoarelor situații: dezvoltarea unor ansambluri rezidentiale, specula imobiliară, obținerea subvențiilor și utilizarea lor contrar destinației pentru care au fost acordate”, se mai prevede în lege.

Potrivit deputatului, în România, există 13,3 milioane de hectare suprafața agricolă utilizată din care 8,3 milioane hectare teren arabil, ceea ce o califică pe locul 5 ca suprafața agricolă din UE.

El subliniază că din suprafața agricolă totală a României, peste 40%, respectiv 5,3 milioane hectare din totalul de 13,3 milioane hectare, este deținută de investitori străini, potrivit raportului comandat de Comisia pentru Agricultura din cadrul Comisiei Europeane la Institutul Olandez de cercetare Transnational Institute (TNI).

„Conform acestui raport publicat, 20%-30% din terenul arabil este controlat de persoane fizice și juridice din UE, iar restul de 10% este controlat de persoane fizice și juridice din afara UE. Investitorii străini sunt de cele mai multe ori dezvoltatori imobiliari, fonduri de investiții, speculanți, etc. Astfel, scopul pentru care investitorii străini cumpără/preiau teren/companii în România, nu este cel al exploatării sale agricole, ci pentru obținerea unor profituri substanțiale din activități precum: dezvoltarea unor ansambluri rezidentiale, specula imobiliară, obținerea subvențiilor și utilizarea lor contrar destinației pentru care au fost acordate”, explică deputatul.

El consideră că investitorii străini au dezvoltat un adevărat sistem de companii mai mult sau mai puțin fantomă, paradisuri fiscale, pentru a cumpăra terenuri cât mai multe și pentru a le folosi în scopuri cât mai diferite de cel agricol.

„Pământul agricol, resursă finită esențială pentru asigurarea securității alimentare a oricărui popor, devine bun tranzacționabil pentru obținerea unor profituri considerabile din orice altă activitate, mai puțin cea agricolă, pierzându-și astfel rolul sau natural. Accesul la teren este un drept fundamental al omului, iar rolul nostru trebuie să fie acela de a ne asigura că acest drept este respectat, iar destinația terenului agricol de asigurator al hranei populației este păstrată cu sființenie. În contextul în care terenul agricol devine mijloc pentru obținerea unor câștiguri importante din specula, și nu din exploatarea sa, conform destinației sale, concentrarea pământurilor în mâna unor persoane, altele decât fermieri, nu reprezintă decât un proces firesc prin care suprafața de teren agricol este substanțial diminuată”, a menționat Alexandru Băișanu.

El arată că chiar dacă străinii au cumpărat fără opreliști suprafețe întinse de teren încă din anii ’95-’96, cum a declarat chiar unul dintre avocații care făceau due dilligence încă din studenție, marii arendași ai României se plâng că țara noastră pierde teren în fața celor veniți de peste hotare.

„Demersul este până la urmă de înțeles, în condițiile în care Legea 17/2014 îi protejează atât pe români, cât și pe investitorii străini, în mod egal, în forma actuală. Oficialii de la Bruxelles declară că fenomenul de acaparare a terenurilor din UE se manifestă cel mai drastic în țara noastră și România trebuia să fie mai atentă la legea privind achiziţiile de terenuri agricole şi să impună anumite cerinţe, așa cum au făcut-o celelalte state. Bruxelles-ul acceptă anumite condiţii dacă există argumente asupra unor obiective, or „România are astfel de obiective?”. Reprezentanţii DG Market au spus că se pot aplica restricţii sau mai exact condiţii, dacă avem obiective clare de atins şi România are astfel de obiective: comasarea terenurilor, protecția satului românesc și siguranţa şi securitatea alimentară”, a completat deputatul sucevean.

Băișanu a ținut să arate că prin depunerea acestui proiect legislativ în Camera Deputaților, a spus „Nu” vânzării terenurilor agricole persoanelor care nu au cetățenie română.

„Dacă România nu se trezește în câțiva ani nu vom mai avea nicio palmă de pământ românesc agricol și vom fi obligați să importăm până și grânele produse în România. Acum, potrivit legislației în vigoare, ne cumpără bucată cu bucată, unii nici nu vor mai avea nevoie de autonomie teritorială. La acest capitol, din grânarul Europei ne transformăm în săracii Europei. Avem datoria să nu ne mai batem joc de ceea ce ne-au lăsat moștenire părinții și bunicii noștri”, a conchis Alexandru Băișanu.(N.B.)