Deputatul PNL Angelica Fădor: „Vârsta minimă la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în servicii de tip rezidențial crește de la 3 la 7 ani”

Deputatul PNL de Suceava Angelica Fădor a anunțat că în cursul săptămânii trecute Camera Deputaților a votat legea care prevede creșterea vârstei minime de la 3 la 7 ani pentru trimiterea copiilor din sistemul de protecție în servicii de tip rezidențial.

Legea a fost votată în unanimitate, cu 289 voturi pentru, iar printre inițiatorii legii se numără și deputatul Angelica Fădor, care a precizat că în acest moment România încă are una dintre cele mai mari rate de copii în centre de plasament din Europa.
„Din păcate, în acest moment România are foarte mulți copii în centrele de plasament. Avem ca țintă, la sugestia Băncii Mondiale, UNICEF, dar și a DGASPC -ului, până în 2020, dezinstituționalizarea acestor copii și mutarea lor în centre mici de tip parental cu asistenți sociali sau în plasament la familie”, a declarat Angelica Fădor.

Un alt aspect benefic al modificării Legii adopției îl reprezintă faptul că odată cu trecerea de la centre rezidențiale la îngrijire familială, familii substitutive sau asistenți maternali costurile statului român cu plasarea copiilor în centre scad de șase ori  dacă minorul este plasat în familia extinsă sau substitutivă și de trei ori dacă este plasat la asistenți maternali.

„Această lege este o șansă la o dezvoltare armonioasă pentru toți copiii instituționalizați cu vârsta până la 7 ani. Obiectivul principal este unul clar – niciun copil în centre de plasament! Perioada în care un copil locuiește într-un mediu de familie este extrem de importantă pentru că îl pregătește, de fapt, fie pentru o reintegrare în familia biologică, fie pentru adopție”, afirmă Fădor.

Potrivit specialiștilor, copiii crescuți în centre de plasament au rezultate net inferioare din punct de vedere psiho-social și cognitiv, cu impact semnificativ inclusiv asupra IQ-ului: media pentru copiii plasați în familii de la maximum 6 luni e 101 și doar 86 pentru cei plasați între 6 luni și 24 de luni, 83 pentru cei integrați între 24 și 42 de luni. Aceste rezultate au arătat cât de nocivă poate fi instituționalizarea copiilor de cele mai multe ori având efecte ireversibile atât asupra comportamentului, cât și asupra dezvoltării ulterioare a minorilor.

La final, deputatul sucevean a spus că un aspect importante este faptul că femeile din Parlamentul României au găsit împreună, indiferent de partid, soluții la o problemă sociale extrem de spinoasă.

Prin acest vot vor fi modificate alin. (1) şi (2) ale art. 64 din Legea nr. 272/2004 privind protecția şi promovarea drepturilor copilului. Astfel, plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 7 ani va putea fi dispus numai la familia extinsă, substitutivă sau la asistent maternal, plasamentul acestuia într-un serviciu de tip rezidențial fiind interzis.

Deputatele semnatare au apreciat că e important să fie crescută vârsta, având în vedere marile întârzieri și blocaje din sistemul românesc al adopțiilor.(N.B.)