Inapoi comanda: Manastirea Dragomirna nu poate fi in patrimoniul UNESCO

Mănăstirea Dragomirna nu poate fi inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acesta a fost anuntul sec pe care l-a facut luni Consiliul Judeţean Suceava, care explică faptul că monumentul, deşi este  unul impresionant, nu are picturi exterioare.

Reacția CJ Suceava survine la doar o zi după ce senatorul PDL de Suceava, Gheorghe Flutur, lansase o inițiativă prin care dorea trecerea Mănăstirii Dragomirna pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

flutur 5

Potrivit unui comunicat de presă al CJ Suceava, remis in cursul zilei de luni, în prezent, monumentele istorice româneşti din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO sunt reprezentate de cele opt biserici din judeţul Suceava, înscrise în anul 1993, sub cod 598, Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din satul Arbore, Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Humor,  Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldoviţa, Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuţi, Biserica Sfântul Gheorghe din Suceav, Biserica Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Voroneţ şi Biserica Învierea Domnului  din Suceviţa.

 

„Motivaţia includerii acestor biserici în circuitul UNESCO este dată de unicitatea ansamblurilor de picturi murale exterioare, particularizate prin întinderea lor pe întreaga suprafaţă a turlei şi a zidurilor”, se arată în documentul citat.

CJ Suceava îi reaminteşte senatorului PDL Gheorghe Flutur criteriile în baza cărora o biserică poate fi inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi precizează că, potrivit Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO (1993) bisericile din circuitul UNESCO trebuie aibă toate faţadele acoperite de picturi exterioare astfel încât să  întruchipeze un fenomen artistic unic şi omogen, direct inspirat de artă bizantină.

De asemenea, fiecare biserică din circuitul UNESCO trebuie să aibă faţadele exterioare complet acoperite cu picturi care sunt un exemplu iminent  al unui tip de construcţie biserici şi decor adoptate în Moldova, care ilustrează contextul cultural şi religios din Balcani din secolul al 15-lea la secolului al 16-lea.

„Mănăstirea Dragomirna nu deţine faţade acoperite cu picturi, însă este un monument decorat cu elemente sculpturale exterioare impresionante”, se mai arată în comunicat.

Gheorghe Flutur a declarat duminică, la inaugurarea unui cămin cultural în comuna Mitocu Dragomirnei, că ar trebui ca Mănăstirea Dragomirna să fie inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, la fel cum s-a procedat în cazul Mănăstirii Suceviţa, care a fost inclusă în lista UNESCO în vara anului 2010.

 

Mănăstirea Dragomirna, aflată la 15 kilometri distanţă de municipiul Suceava, ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Crimca şi de marele logofăt Lupu Stroici între 1608-1609, impresionează prin forma de „lamă” pe care o are biserica, privită pe axa longitudinală, turla având o înălţime de 42 de metri.

 

Biserica este decorată în exterior cu elemente sculpturale ce alcătuiesc o broderie, iar pictura interioară este inovatoare prin concepţia în alegerea şi tratarea temelor.

 

Biserica „Învierii” de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial la reuniunea UNESCO care s-a desfăşurat în luna august 2010, în Brazilia.