Îngrijorător: Numărul persoanelor seropozitive a crescut în judeţul Suceava în 2015

Ziua Internaţională de Luptă Împotriva HIV/SIDA a fost marcată, joi, şi la Suceava printr-o dezbatere ce a adus în atenţie problemele cu care se confruntă persoanele care trăiesc cu HIV-SIDA, lupta lor cu boala, cu  teama şi cu prejudecăţile celor din jur, dar şi necesitatea găsirii unor modalităţi mai eficiente de prevenire a acestei maladii, în condiţiile în care numărul persoanelor seropozitive a crescut an de an.

Sida DSP (16)

Şeful Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul SJU Suceava, medicul primar Corina Stănescu, a declarat, joi, în cadrul dezbaterii organizate de Asociaţia Red Ribbon din Fălticeni, cu prilejul marcării Zilei Mondiale de Luptă Împotriva HIV/SIDA, că, de la an la an,  numărul pacienţilor seropozitivi din judeţul Suceava creşte tot mai mult, de aceea sunt necesare măsuri active şi constante de popularizare a informaţiilor cu privire la prevenirea apariţiei acestei maladii.

Stănescu a spus că deşi au fost organizate, de ani de zile, întâlniri, mese rotunde, activităţi şi campanii de informare, programe de consiliere, totuşi, numărul pacienţilor seropozitivi a continuat să crească.

“Nu ştiu din ce cauză nu am reuşit să fim mai eficienţi şi să încercăm să reducem această infecţie cronică, care are un grad de responsabilitate şi din partea societăţii”, a subliniat medicul sucevean.

Ea a precizat că, în anul 2015, în judeţul Suceava se află în evidenţă 228 de persoane diagnosticate cu HIV/SIDA, din care 211 sunt în evidenţă activă, iar 195 în tratament.

Şeful Secţiei de Boli Infecţioase din cadrul SJU Suceava a spus că, în acest an, s-au înregistrat cinci decese, din care două în rândul persoanelor nou diagnosticate, care sufereau de această boală de cel puţin zece ani.

Totodată, în 2015 au fost depistate 25 de cazuri noi, iar alţi trei pacienţi transferaţi din alte judeţe au fost luate în evidenţă în judeţul Suceava.

“Ne facem mea culpa că nu am reuşit să informăm mult mai mult populaţia în ceea ce priveşte protecţia şi prevenirea acestei afecţiuni care, în acest moment, a devenit o boală cronică. Tratamentele sunt extrem de eficiente, pacienţii noştri au acces la ultimele tratamente care sunt pe plan mondial, dar boala este cronică şi, ca orice boală cronică, înseamnă greutate pentru pacient, înseamnă costuri enorme pentru societate, boala neputând fi eradicată până acum”, a subliniat medicul sucevean arătând că, lunar, costul mediu pentru tratamentul acestor pacienţi este de 458 391 de lei.

Ea a spus că este necesară popularizarea activă şi constantă a informaţiilor cu privire la riscurile la care se expun persoanele care practică relaţii sexuale neprotejate arătând că aceste informaţii trebuie să ajungă, în special, în rândul tinerilor.

Medicul primar sucevean a precizat, că din totalul pacienţilor diagnosticaţi cu HIV/SIDA, cei mai mulţi provin din zonele Fălticeni şi Vatra Dornei.

La rândul său, directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, medicul epidemiolog Cătălina Zorescu, a declarat că, în ultimii doi ani, nu s-au înregistrat probleme în ceea ce priveşte asigurarea finanţării pentru tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu HIV/SIDA, arătând că, în 2015, prin programul naţional HIV-SIDA, Ministerul Sănătăţii a alocat 6 136 000 de lei , iar în 2014 au fost alocate în cadrul aceluiaşi program 5 703 000 de lei.

Sida DSP (20)

Zorescu a arătat că pacienţii beneficiază de cele mai moderne tratamente, dar că accentul trebuie pus mai mult pe partea de prevenţie a acestei maladii.

Ea a spus că în judeţ au existat centre de testare HIV, dar că din cauza lipsei de personal medical, acestea nu şi-au desfăşurat activitatea la capacitatea estimată.

Medicul epidemiolog sucevean a explicat că deşi în unităţile de învăţământ au fost organizate campanii de informare cu privire la această boală, totuşi, e nevoie ca împreună cu Ministerul Sănătăţii, cu Institutul Naţional de Sănătate Publică să fie găsite şi alte formule de promovare activă, care să fie mai eficiente decât cele abordate până acum pentru prevenirea maladiei.

“E nevoie de o muncă susţinută, tinerii au nevoie de informaţii. Ne propunem ca în anul 2016 să lucrăm mai mult pe partea de prevenţie a bolii”, a spus Zorescu.

Ea a precizat că deşi numărul cazurilor noi de HIV/SIDA depistate în anul 2015 a fost mai mare, totuşi, în judeţul Suceava, principala cale de transmitere a infecţiei a fost pe cale sexuală şi nu cum s-a întâmplat în unele zone, unde transmiterea s-a produs şi prin consumul de droguri injectabile.

Directorul adjunct al DSP Suceava a mai spus că din anchetele epidemiologice a rezultat că transmiterea infecţiei pe cale sexuală a fost favorizată de migraţia populaţiei subliniind că majoritatea pacienţilor diagnosticaţi cu HIV/SIDA au fost plecaţi pentru diverse perioade în străinătate şi apoi au revenit în ţară, iar comportamentul migraţionist a  favorizat, cel mai probabil, şi o viaţă sexuală dezordonată şi neprotejată.

Şeful Secţiei de Obstetrică şi Ginecologie din cadrul SJU Suceava, medicul primar Cristian Irimie, a declarat  că lupta cu această maladie este una dusă cu un inamic “nevăzut şi mai puţin cunoscut”, dar că, pentru a fi eficientă, trebuie ţinut cont atât de consecinţele fenomenului migraţionist, cât şi de cel al consumului de droguri injectabile.

Sida DSP (19)

El este de părere că trebuie să existe un management al consumului de droguri injectabile arătând că în ţară sunt puţine astfel de centre de management al consumului de droguri injectabile.

“Îi punem pe toţi în aceeaşi oală: consumatori, dealeri, etc şi, cel mult, îi băgăm la puşcărie, unde continuă să ia droguri. Aici trebuie lucrat şi nu numai la nivelul oraşelor mari”, a spus Irimie.

Medicul sucevean a precizat că testarea HIV este gratuită pentru pacientele care vin să nască la Maternitatea din SJU Suceava arătând că managerierea unui caz internat cu HIV este diferită, întrucât presupune măsuri suplimentare, care să protejeze şi personalul medical.

Irimie a subliniat că şi populaţia trebuie să aibă grijă de propria sănătate şi oamenii să înţeleagă să-şi respecte mai mult sănătatea, dar că este nevoie şi de voinţă politică pentru organizarea sănătăţii publice la nivel naţional.

“Sănătatea publică nu înseamnă numai HIV-SIDA sau vaccinuri, înseamnă mult mai mult, iar în anii trecuţi s-a pierdut foarte mult din ceea ce înseamnă sănătate publică la nivel naţional. Au fost daţi într-un fel, aşa, mai spre periferie şi transformaţi în conţopişti şi li s-au cam luat din atribuţiunile de bază ale unui instituţii , cum este Direcţia de Sănătate Publică, dar care face multe alte lucruri, este depopulată de personal, în primul rând de personal medical, care nu a mai fost promovat”, a spus Irimie.

Preşedintele Asociaţiei Red Ribbon din Fălticeni, Dorina Vasile, a declarat că în 2015 se împlinesc 30 de ani de la descoperirea primelor cazuri de HIV-SIDA în România.

Ea a prezentat un scurt istoric al incidenţei acestei boli la nivel naţional arătând că, potrivit estimărilor doctorilor, 13 000 de copii au fost infectaţi cu virusul HIV între anii 1988 şi 1992 în spitalele din România, iar aproximativ jumătate dintre aceştia au reuşit să supravieţuiacă “deşi nimeni nu le dădea nici o şansă” şi au luptat nu numai cu boala, ci şi cu fricile şi prejudecăţile celor din jur.

Sida DSP (18)

Ea a spus că în timpul regimului comunist maladia era denumită boala “Occidentului decadent”, iar cei peste 6000 de tineri bolnavi, care au reuşit să supravieţuiască, sunt “ultima moştenire” a regimului Ceauşescu .

Preşedintele Asociaţiei Red Ribbon a subliniat că aceşti tineri au în prezent au vârste cuprinse între 23 şi 27 de ani.

Un grup de voluntari format din  elevi ai Colegiului “Vasile Lovinescu” din Fălticeni a realizat o prezentare originală, ce a inclus informaţii cu privire la modul în care se transmite infecţia cu HIV, măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor, problemele cu care se confruntă pacienţii diagnosticaţi cu această maladie, dar şi prejudecăţile celor din jur, izvorâte din teamă şi necunoaştere.

Pentru efortul şi implicarea lor în Campania InspiRed, derulată la nivel judeţean de Asociaţia Red Ribbon, dar şi pentru aprecierea activităţii de voluntariat, elevilor li s-au înmânat diplome din partea conducerii Direcţiei de Sănătate Publică Suceava.

Voluntarii au amplasat o fundă roşie şi lumânări în faţa sediului DSP Suceava, în semn de solidaritate cu persoanele afectate de această maladie, dar şi de compasiune pentru victimele SIDA. (Liliana Bujdei)