Chirurgul ieșean prof.univ.dr. Eugen Târcoveanu: Spitalul Suceava a avut mereu chirurgi buni precum Vasile Andriu, Mircea Posteucă sau Sorin Hîncu, iar acum există o generaţie foarte tânără de chirurgi foarte bine pregătiţi

Profesorul universitar ieşean Eugen Târcoveanu, de la Spitalul universitar “Sf. Spiridon” Iaşi, care a participat vineri, la workshopul ““Abordul laparoscopic al herniilor inghinale. Procedeul TAPP(Trans abdominal preperitonial procedure), tehnici, dificultăţi şi avantaje”, organizat la SJU Suceava, a declarat că spitalul sucevean a avut mereu chirurgi buni, amintindu-i pe Vasile Andriu, Mircea Posteucă sau Sorin Hîncu şi a arătat că şi în prezent  aici există o generaţie foarte tânără de chirurgi foarte bine pregătiţi şi “interesaţi să înveţe şi să progreseze” în domeniul lor de activitate, care pot deservi o populaţie mare.

“Doctorul Hîncu a fost unul dintre cei mai mari chirurgi, a fost 40 de ani chirurg aici, cred că vreo 12 ani a fost directorul acestui spital, deci un chirurg foarte bun”, a spus Târcoveanu.

El a menţionat că în trecut, când UMF Iaşi se ocupa de îndrumarea în teritoriu,  „toată lumea se bătea să prindă îndrumare la Suceava, pentru că de aici nu veneau cazuri grave, adică eşecuri, complicaţii, pe care tu erai obligat să le preiei şi să le îngrijeşti, şi aici lucrurile mergeau foarte bine”.

“Aici sunt şi acum chirurgi foarte bine pregătiţi ce pot deservi o populaţie mare şi care nu mai trebuie să plece în altă parte. Aici se poate opera şi cancer de sân, de ce să se ducă la Cluj sau la Iaşi? Şi eu aş sta internat într-un spital ca ăsta, pentru că un salon are trei paturi maximum. Păi, la noi, în spital, sunt câte 10 paturi într-un salon, mă refer la Spitalul universitar “Sf. Spiridon” din Iaşi, care e cel mai vechi spital din Moldova şi al doilea ca vechime din ţară, având 268 de ani de activitate”, a declarat Târcoveanu.

Profesorul universitar ieşean a mai spus că diversificarea serviciilor medicale este benefică în condiţiile în care şi patologia a suferit modificări.

Medicul chirurg a subliniat că dacă în trecut în judeţul Suceava frecvenţa cazurilor de cancer digestiv era mai mare, în prezent, situaţia s-a schimbat fiind mai frecvente cazurile de cancer de colon şi de rect.

“În trecut, aici, la Suceava, era foarte mult cancer gastric, acum cancerul de colon şi rect au detronat cancerul gastric, fiind pe primul loc. Chiar în judeţul dumneavoastră este foarte frecvent”, a precizat Târcoveanu.

El a mai spus că chirurgia oncologică este o chirurgie grea, care se poate face şi laparoscopic, dar că în acest domeniu chirurgia clasică este încă valabilă.

Medicul chirurg ieşean a arătat că, din păcate, de la Revoluţie şi până în prezent, au plecat din ţară peste 23 000 de medici, care şi-au făcut studiile în România.

Întrebat de ce medicii români aleg să profeseze în străinătate, profesorul universitar ieşean a explicat că aceştia pleacă din ţară din mai multe motive, nu numai din cauza banilor.

“Eu cred că pleacă nu numai din cauza banilor, deşi şi acesta este un motiv, pleacă de altceva. În trecut, medicul, mai ales chirurgul, care e puţin mai orgolios, trebuie să recunoaştem, era învăţat să fie adulat. Acum chirurgul este tras la răspundere, este dus prin procese, lucru care nu prea se întâmplă prin afară”, a precizat Târcoveanu.

El a menţionat că este intrigat de faptul că din cei peste 23 000 de medici plecaţi să profeseze în străinătate nu i-a văzut pe nici unul la televizor.

“Credeţi că din cei plecaţi nu a făcut nici unul nici o greşeală sau că toţi sunt cei mai buni dintre cei mai buni? Acolo îi preţuiesc, ei nu au dat bani ca să-i instruiască şi au nevoie de serviciile lor. Se poartă foarte frumos cu ei”, a explicat Târcoveanu adăugând că, spre exemplu, în Franţa, pentru efectuarea unei operaţii de hernie, pacientul se programează şi urmează să fie operat peste şase luni.

“Acolo, dacă vrei să te operezi de hernie, te programezi şi peste şase luni te poate opera, între timp poţi să faci o complicaţie, fiindcă lumea îşi face programul strict. Dacă eu trebuie să văd 10 bolnavi pe zi, zece văd, nu văd mai mult. Totul este programat şi atunci nu mai este oboseală, nu mai există stresul. La noi este şi problema că la o operaţie ca asta trebuie să-ţi cauţi plasă sau alte materiale, dar acest spital demonstrează că se poate. Dacă Flutur făcea aşa un spital la Iaşi, eu îi făceam statuie”, a mai spus profesorul universitar ieşean.

(Liliana Bujdei)