În judeţul Suceava s-au înregistrat 13 cazuri de rujeolă în primele două săptămâni ale acestui an. Autorităţile sanitare au luat măsuri în două focare de rujeolă familiale depistate în Pârteştii de Jos şi Mironu

Un număr de 13 cazuri de rujeolă s-au înregistrat în acest an în judeţul Suceava, fiind “conturate” două focare de rujeolă familiale în localităţile Pârteştii de Jos şi Mironu, unde autorităţile sanitare au luat măsuri specifice.

Directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, medicul epidemiolog Cătălina Zorescu, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, că de la începutul acestui an şi până în prezent s-au înregistrat 13 cazuri de rujeolă, majoritatea confirmate serologic prin investigaţii de laborator, fiind înregistrat şi primul deces la un copil în vârstă de doi ani, din Mitocu Dragomirnei.

“O oarecare grupare a cazurilor începem să o constatăm în zona Gura Humorului, în satul Pârteştii de Jos şi în Mironu din Valea Moldovei. Avem conturate două focare familiale”, a declarat Zorescu adăugând că în ambele focare, ce însumează fiecare câte două cazuri de îmbolnăvire, copiii nu erau vaccinaţi antirujeolic, potrivit anchetei epidemiologice.

Medicul epidemiolog sucevean a spus că restul cazurilor sunt dispersate, iar pacienţii provin din toate zonele judeţului.

Zorescu a menţionat că ultimele două cazuri de rujeolă s-au înregistrat în zona Rădăuţi, doi copii fiind internaţi luni, în spital, pentru tratament.

Ea a mai spus că la Suceava a fost internat un copil în vârstă de trei ani, cu complicaţii ale rujeolei, care nu fusese vaccinat antirujeolic, întrucât mama a refuzat vaccinarea copilului.

“Sunt nişte situaţii cu care nu ar mai trebui să ne mai întâlnim în acest moment. De aceea fac din nou apel la toţi părinţii să-şi vaccineze copiii, mai ales că rujeola loveşte unde nu ne aşteptăm, apar forme grave, cu complicaţii, chiar cu decese, din păcate”, a subliniat Zorescu.

Ea a adăugat că vor fi reluate controalele la cabinetele medicilor de familie unde acoperirea vaccinală este „extrem de slabă”, menţionând că aceste controale vor începe la cabinetul unuia dintre medicii de familie din Mitocu Dragomirnei, ce avea în lista de pacienţi şi copilul care a murit cu rujeolă în data de 4 ianuarie, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava.

“Fără a acuza pe nimeni, pentru că ştiţi, copilul respectiv era un copil cu probleme genetice, cu o stare proastă, dar care era foarte bine îngrijit de familie şi bine urmărit de medicul de familie, însă analizând numărul de copii vaccinaţi în Mitoc, suntem îngrijoraţi că vaccinările nu depăşesc unul sau doi copii într-o lună”, a explicat Zorescu.

Medicul epidemiolog sucevean consideră că băieţelul în vârstă de doi ani din Mitocu Dragomirnei ar fi putut fi vaccinat, întrucât nu avea contraindicaţie medicală definitivă, însă este de părere că doar medicul de familie poate aprecia la faţa locului dacă îşi asumă sau nu responsabilitatea vaccinării.

“Eu apreciez că acest copil putea fi vaccinat, pentru că nu avea contraindicaţie definitivă. Ştiu că există complicaţii medicale, la el ar fi fost contraindicat medical atât timp cât a prezentat numeroase afecţiuni intercurente, dar rog colegii medici de familie să reevalueze contraindicaţiile medicale. Sunt foarte rare contraindicaţiile medicale definitive. În general, copiii se pot vaccina”, a explicat medicul epidemiolog sucevean.

Directorul adjunct al DSP Suceava a precizat că la efectuarea anchetei epidemiologice la aceste cazuri de rujeolă au fost depistate “diverse legături epidemiologice”.

“Probabil, undeva în Pediatrie, au venit în contact cu un caz de rujeolă, apoi l-au dus în familie, în comunitate şi aşa au apărut aceste cazuri”, a arătat Zorescu adăugând că doi dintre copiii cu rujeolă au avut internări în Pediatrie în a doua jumătate a lunii decembrie, în perioada în care a fost internat şi copilul din Mitocu Dragomirnei, iar sora unui alt copil internat s-a îmbolnăvit de rujeolă.

“Eu nu culpabilizez spitalul, dar din punct de vedere epidemiologic aşa considerăm că  acolo, probabil, s-a produs infectarea copiilor. Rujeola debutează ca o răceală, poţi să nu-i pui diagnosticul, să îl ţii două-trei zile, apoi să îl trimiţi acasă, dar virusul se răspândeşte. Deci, nu e o vină personală a nimănui, asta se întâmplă când secţia este aglomerată. Ca şi la copilul care a murit, boala a debutat ca o răceală, erupţia a apărut când deja era în stare extremă”, a precizat Zorescu.

Ea a subliniat că DSP Suceava este în legătură permanentă cu Secţia de Pediatrie din cadrul SJU Suceava arătând că personalul acestei secţii ştie ce este de făcut în astfel de situaţii, respectiv se efectuează dezinfecţie, se izolează pacienţii suspecţi de îmbolnăvire şi se  transferă imediat la secţia de Boli Infecţioase orice caz suspect de rujeolă.

Medicul epidemiolog sucevean a vorbit şi despre dificultatea diagnosticării rujeolei în perioada de incubaţie sau de debut a bolii arătând că sunt situaţii în care un pacient infectat cu virusul rujeolic are la început doar manifestări respiratorii şi este internat în Pediatrie, iar în momentul apariţiei erupţiei şi a stabilirii diagnosticului, acesta este transferat imediat în Secţia de Boli Infecţioase.

“Aici e greutatea cu rujeola, că nu poţi să ştii care e la debut, care e în incubaţie, ei elimină virusul masiv tocmai în această perioadă de debut, când nu poţi pune diagnosticul”, a declarat Zorescu menţionând că anticorpii se dezvoltă între a treia şi a cincea zi de boală.

Referindu-se la cele două focare de rujeolă familiale, medicul sucevean a precizat că se află în derulare o anchetă epidemiologică fiind dispuse măsuri specifice pentru astfel de situaţii.

(Liliana Bujdei)