Cinci cazuri de infectii nosocomiale in acest an la Spitalul Judetean Suceava


Intră acum și în grupul de

În momentul în care păşeşte pe poarta unei unităţi sanitare, pacientul riscă să se aleagă de-acolo cu alte boli care i-ar putea complica viaţa. Şi asta se întâmplă în toate spitalele, indiferent că sunt noi sau stau să se prăbuşească, sunt amenajate şi dotate la standarde occidentale sau dimpotrivă, nu sunt reparate de la înfiinţare, dispun de mobilier vechi şi aparatură ruginită. Situaţia este întâlnită peste tot în lume, iar noi nu facem excepţie.

Statisticile arată că stăm foarte bine la acest capitol, în condiţiile în care la noi rata infecţiilor nosocomiale este extrem de mică. Din păcate, asta nu înseamnă că sistemul nostru sanitar este mai bun în prevenirea lor ci doar că medicii nu le raportează. Autorităţile au găsit şi o explicaţie pentru acest fapt, şi anume cadrele medico-sanitare nu respectă igiena şi ascund astfel de cazuri de teama unor sancţiuni. În replică, doctorii spun că nu pot combate infecţiile numai cu apă şi săpun, ci cu fonduri serioase şi cu o infrastructură pe măsură.

Anul trecut au fost raportate la Direcţia de Sănătate Publică Suceava numai 19 cazuri, iar de la începutul acestui an numai 5 cazuri, toate la Spitalul Judeţean „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, iar epidemiologul şef al DSP Suceava, dr. Valerian Morariu, care conduce Compartimentul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile pune aceste cazuri pe seama lucrărilor de reabilitare.

Pe de altă parte preşedintele Colegiului medicilor spune că medicii nu raportează aceste cazuri din teamă. „Numărul de 10.000 de infecţii nosocomiale înregistrate într-un an este chiar mic. În realitate, numărul cred că este mult mai mare decât ce s-a raportat. Foarte probabil, n-au fost declarate toate cazurile, din cauza sancţiunilor”, afirmă prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

La noi, spun specialiştii, această politică nu funcţionează aşa cum ar trebui. Unităţile care raportează infecţii spitaliceşti sunt sancţionate, în loc să fie încurajate, pentru a se putea depista cât mai multe astfel de cazuri.
„În străinătate, recunoaşterea şi raportarea infecţiilor nosocomiale este premiată, pe când în România este sancţionată”, explică prof. Astărăstoae.
Acesta a mai menţionat că, doar 15 – maxim 20 dintre cele 450 de spitale româneşti s-ar putea acredita, dacă procesul s-ar face conform normelor europene.


Intră acum și în grupul de