Localnicii din Poiana Negri, instruiti sa colecteze selectiv deseurile

Asociaţia Tăşuleasa Social şi Coca-Cola HBC România au desfăşurat în zona bazinului Negrişoara, judeţul Suceava, o campanie de informare în rândul localnicilor prin care au încurajat colectarea selectivă a deşeurilor. Acţiunea a avut loc vineri, 7 mai 2010, în cadrul proiectului Paşaportul Verde, şi a fost susţinută de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Parcul Naţional Călimani.

În prima parte a zilei, 250 de angajaţi ai Coca-Cola HBC România, împreună cu voluntarii Tăşuleasa Social, au adunat 2.000 de saci de deşeuri de pe malurile pârâului Negrişoara. Voluntarii, însoţiţi de familiile lor, au venit din localităţile învecinate comunei Poiana Negri, dar şi din oraşe precum Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Sibiu, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Galaţi, Piatra Neamţ, Cluj, Deva, Oradea şi Chişinău. Ei au dat un exemplu localnicilor şi au strâns gunoaiele de pe o porţiune de 12 kilometri a pârâului, iar deşeurile au fost colectate selectiv.

În aceeaşi zi, 50 de elevi de la liceul din Dorna Candreni, care au participat la un program de training susţinut de Tăşuleasa Social, au mers din casă în casă şi le-au vorbit localnicilor despre efectele dezastruoase ale depozitării deşeurilor în natură. Ei au împărţit sătenilor din Poiana Negri saci pentru colectarea separată a plasticului, care vor fi predaţi ulterior unui colector local. Localnicii au primit şi un calendar pe care sunt notate zilele în care se va face colectarea. De asemenea, ei au fost anunţaţi că în schimbul sacilor cu PET-uri şi ambalaje reciclabile vor primi tichete însemnând valoarea plasticului colectat prin care vor beneficia de reducerea taxei de salubrizare, mecanism realizat în colaborare cu autorităţile locale.

La finalul acţiunii, specialiştii de la Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă au realizat o analiză a deşeurilor strânse de voluntari de pe malurile pârâului Negrişoara care a demonstrat că acestea provin din gospodăriile rurale. „Analiza de deşeuri ne-a arătat că plasticul (folii, bidoane, PET-uri) reprezintă principala sursă de poluare, iar colectarea selectivă în zonele rurale este singura soluţie de protejare a apelor“, a declarat Laura Sgârcitu, specialist în programe comunitare la Coca-Cola HBC România. „A fost un extraordinar exerciţiu de colaborare între colegii noştri, voluntarii Tăşuleasa Social şi reprezentanţii Parcului Naţional Călimani. Reprezentanţii comunităţii locale au înţeles valoarea iniţiativei şi s-au arătat dornici să susţină continuarea proiectului pe termen lung“.

Asociaţia Tăşuleasa Social, care a încercat să dovedească în ultimii ani că acţiunile de ecologizare nu sunt suficiente, s-a concentrat pe partea educaţională a proiectului. „Majoritatea râurilor de la noi din ţară sunt folosite ca sisteme de salubrizare de către cei din zonele rurale, iar puterea voluntarilor de a aduna gunoaie este mult depăşită“, a declarat Alin Uhlmann-Uşeriu, preşedinte Tăşuleasa Social. „Este mai important ca 50 de elevi din zonă să le explice vecinilor, şi chiar familiilor lor, care sunt consecinţele aruncării gunoielor în apă. Copiii sunt foarte eficienţi atunci când au în responsabilitate să convingă pe cineva. Mai rămâne ca cei care au fost informaţi să ne ajute şi să folosească sacii pentru colectarea plasticului. Iniţiativa individuală este primul pas pentru a începe cu adevărat colectarea selectivă a deşeurilor“.

Tăşuleasa Social, înfiinţată în Bistriţa, în urmă cu nouă ani, şi-a propus să schimbe mentalităţile tinerilor şi să arate că aceştia doresc să se implice în probleme de mediu. Tinerii care au participat la acţiunile asociaţiei au fost pregătiţi ca, la rândul lor, să desfăşoare pe cont propriu activităţi similare. Una dintre cele mai cunoscute campanii Tăşuleasa Social a fost Verde 003, proiect la care au participat peste 2.200 de adolescenţi şi o serie de personalităţi precum Ada Milea, Marcel Iureş, Radu Naum, Amalia Enache, Cătălin Ştefănescu sau Ivan Paţaichin.

Coca-Cola este una dintre primele multinaţionale care au investit în România. Chiar din anul intrării pe piaţă, 1991, Sistemul Coca-Cola (alcătuit din Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România) a aplicat principiul parteneriatului social, arătându-şi disponibilitatea de a se implica în acţiuni menite să sprijine şi să impulsioneze dezvoltarea unei societăţi educate şi a unui mediu sănătos. Grupul Coca-Cola Hellenic, din care face parte Coca-Cola HBC România, a inclus în 2007 în strategia de afaceri conceptul de dezvoltare durabilă. Astfel, direcţiile principale de responsabilitate socială ale companiei sunt: perfecţionarea angajaţilor la locul de muncă, protejarea sănătăţii consumatorilor, conservarea şi ocrotirea resurselor de apă şi a climei, recuperarea şi reciclarea ambalajelor.