Jandarmeria rurala, la ceas aniversar

La sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava miercuri, va avea loc un simpozion dedicat Zilei Jandarmeriei Rurale, activitate care are menirea să păstreze viu trecutul instituţiei. În cadrul manifestării vor fi prezentate expuneri privind trecutul şi rolul structurilor rurale de jandarmi, iar preotul unităţii va oficia un Te-Deum în memoria jandarmilor căzuţi la datorie, informează purtătorul de cuvânt al IJJ Suceava, căpitan Bogdan Cornaci. Acesta precizează că, în acest an se împlinesc 117 ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Rurale.

Înfiinţarea unei instituţii stabile, autoritare şi eficiente pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice şi pentru respectarea legilor în mediul rural a constituit o preocupare importantă a conducerii politice şi militare a României către sfârşitul secolului al XIX-lea. Dacă la 3 aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat actul care a pus bazele legale de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei Române, instituţia s-a extins, în timp dobândind noi atribuţii datorită nevoii de ordine şi credibilităţii pe care a căpătat-o în rândul populaţiei.

Deoarece structurile specializate existente în anul 1893 nu făceau faţă situaţiei complexe de pe teren, guvernul condus de Lascăr Catargiu promovează în parlament un act legislativ pentru înfiinţarea Gendarmeriei Rurale, act normativ care este promulgat la 30 august 1893 prin Decret Regal şi este publicat în Monitorul Oficial din 1 septembrie al aceluiaşi an. Articolul 1 al legii statuta: „Se instituie pentru toată întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurală menit a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi la executarea legilor.”

Companiile de jandarmi erau subdivizate în secţii de jandarmi (la plăşi) iar secţiile în posturi de jandarmi (la sate), încadrate fiecare cu subofiţeri şi trupă. Pe raza unui judeţ, numărul de secţii şi posturi de jandarmi oscila în raport de mărimea judeţului, numărul de comune, densitatea populaţiei şi puterea economică.

Recrutarea jandarmilor se făcea, pentru ofiţeri, din cadrele active ale armatei sau din rezervă, din toate armele, dar în special din cavalerie, precum şi dintre licenţiaţii în drept sau cu multiple cunoştinţe juridice. Militarii jandarmi erau recrutaţi numai dintre cei care aveau cunoştinţă de carte, minimum 3 clase, vârsta între 24 şi 40 de ani, ştiau să scrie şi să socotească şi aveau o înălţime de minim 1,65 m şi o înfăţişare plăcută.

Din cadrul legii, rezultă că scopul principal pentru care a fost creată Jandarmeria Rurală a fost acela de a veghea în comunele rurale la menţinerea ordinii şi siguranţei publice şi executarea legilor. Această structură a fost creată pentru a îndeplini misiuni stabilite de Ministerul de Interne, de prefecţi, de primari (misiuni care vizează ordinea publică) şi misiuni care sprijină activitatea Ministerului Justiţiei şi care sprijină aplicarea corectă a legilor. Jandarmii urmau ca, după o pregătire specială, să îndeplinească atribuţii de agenţi sau ofiţeri de poliţie judiciară.

Corp militar de elită, Jandarmeria Rurală a fost prezentă în toate marile evenimente sociale, economice, politice şi militare cunoscute în România, aducându-şi o importantă contribuţie la luptele duse de poporul român în Războiul Balcanic şi în cele 2 războaie mondiale.

Astfel, în timpul Războiului Balcanic din 1913, din cei 6865 de jandarmi rurali mobilizaţi, au încadrat armata operativă un număr de 1138, aceştia remarcându-se pe câmpul de luptă printr-o foarte bună pregătire şi o disciplină exemplară. De asemenea, un număr de 15 de jandarmi rurali de la Suceava au fost repartizaţi la marile unităţi operative în cadrul detaşamentelor de poliţie, iar alţi 112 au fost repartizaţi pentru întărirea serviciului intern din judeţ.

După mobilizarea din 14.08.1916, Jandarmeria rurală, care avea un efectiv de 9000 de militari, a participat cu aproximativ 30% din acesta la asigurarea mobilizării şi a concentrării contingentelor chemate sub drapel şi a asigurat poliţia frontului, paza şi apărarea punctelor de comandă şi deplasarea coloanelor. În acelaşi timp, i-au revenit misiuni de asigurare a poliţiei în serviciul comandamentelor de etapă şi a serviciului pretoral de anihilare a agenturilor de spionaj, de asigurare a evacuării populaţiei civile şi a autorităţilor române, de pază a lucrărilor de artă. Un număr de 40 de jandarmi din cadrul companiei din Suceava au fost repartizaţi la marile unităţi operative în cadrul detaşamentelor de poliţie, iar alţi 244 au fost repartizaţi pentru întărirea serviciului intern din judeţ.

Alături de structurile de apărare naţională, Jandarmeria Rurală a avut o contribuţie notabilă la realizarea şi apărarea Marii Uniri, reconfirmând caracterul naţional al acestei instituţii. Astfel, Jandarmeria a participat la combaterea acţiunilor desfăşurate de forţele extremiste şi antinaţionale în provinciile istorice, inclusiv în Bucovina, jandarmii suceveni acţionând în cadrul Diviziei 8 Infanterie pentru eliberarea şi restabilirea ordinii în Bucovina.

Ca urmare a unor reorganizări succesive, până în anul 1949, când formaţiunile teritoriale ale Jandarmeriei au trecut la Direcţia Generală a Miliţiei, pe teritoriul actual al judeţului Suceava au funcţionat subunităţi de jandarmerie rurală, astfel: în fostul judeţ Rădăuţi – sectoare şi secţii de jandarmi în localităţile Siret şi Vicovul de Sus şi posturi de jandarmi în 23 de comune; în vechiul judeţ Suceava – Legiunea de Jandarmi Suceava cu sectoare în 3 localităţi şi posturi în 17 comune; în judeţul Câmpulung funcţiona o legiune de jandarmi cu 4 sectoare şi 28 de posturi; în judeţul Baia este atestată o legiune de jandarmi cu 5 sectoare şi 29 de posturi.

Jandarmeria în mediul rural s-a reconturat începând cu luna august 2003, când s-au înfiinţat secţii de jandarmi, posturi şi grupe de supraveghere şi intervenţie. Astfel, la nivelul judeţului Suceava, atât prin subunităţile special constituite în mai multe comune, cât şi prin efectivele secţiilor de jandarmi şi ale structurilor mobile, jandarmii suceveni contribuie la asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică în localităţile rurale ale judeţului.