Angajatorii suceveni, nemultumiti de calitatea absolventilor


Intră acum și în grupul de

Asociaţia Întreprinzătorilor Mici şi Mijlocii (AIMM) din judeţul Suceava a prezentat miercuri, 29 decembrie, rezultatele obţinute în urma încheierii activităţii “Analiza şi studiul nevoilor de formare profesională continuă în Regiunile de dezvoltare ţintă”, desfăşurată în cadrul proiectului “Profesionişti în sistemul de formare profesională din România”, cofinanţat din Fondul Social European – POSDRU 2007-2013.

Activitatea s-a derulat în perioada mai- decembrie 2010 şi a urmărit identificarea şi evaluarea percepţiilor şi atitudinilor organizaţiilor din patru judeţe, Bihor, Harghita, Mureş şi Suceava, faţă de activităţile de formare. Echipa de cercetare implicată în realizarea acestei ample activităţi a avut în componenţă 4 experţi ITSC şi câte un expert din judeţele Bihor, Harghita şi Suceava, fiind coordonată de preşedintele ITSC în calitate de director al departamentului de cercetare.

Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost parcurse două etape fundamentale:
realizarea profilului social, economic şi demografic al regiunilor studiate respectiv o analiză obiectivă şi colectarea unor date calitative şi efectuarea unui sondaj de opinie în vederea obţinerii unor date cantitative –o analiză subiectivă.

În urma analizei obiective a datelor am ajuns la concluzia că în judeţul Suceava s-au înregistrat creşteri semnificative în domeniile construcţiilor (97%) şi administraţiei publice (58%) iar cele mai importante scăderi s-au consemnat în industria extractivă (-35%). Pe de altă parte, ca particularitate a acestui judeţ, cea mai mare creştere a populaţiei ocupate se observă în domeniul hoteluri şi restaurante (140%).

În vederea analizei nevoilor de formare în judeţul Suceava s-au efectuat un număr de 15 interviuri şi au fost chestionate 124 de organizaţii. Rezultatele obţinute ne arată că, deşi marea majoritatea a organizaţiilor consideră că activităţile de formare sunt esenţiale pentru buna desfăşurare a activităţii lor, un număr ridicat tind să privească acest tip de activităţi ca nerentabile şi inaccesibile. Dacă cei mai mulţi dintre cei investigaţi, peste 40% , apreciază că pentru ca o persoană nou angajată să –şi poată desfăşura activitatea în mod eficient, la fel ca ceilalţi angajaţi, are nevoie de mai mult de 30 de zile, 30% dintre aceştia consideră că e nevoie de 15-30 de zile iar numărul celor ce consideră că sunt necesare doar 4-7 respectiv 1-3 zile este foarte mic, totuşi cele mai multe organizaţii alocă între 1 şi 5 zile lucrătoare activităţilor de formare, aproximativ o treime alocă între 6 şi 10 zile acestor activităţi iar 13% depăşesc pragul de 10 zile. În mod surprinzător, doar 3,8% dintre organizaţii declară că nu au alocat nicio zi activităţilor de formare.

“În urma întocmirii raportului reiese că respondenţii nu sunt mulţumiţi de calitatea absolvenţilor sistemului de învăţământ din România, de calitatea forţei de muncă şi de oferta de formare existentă pe piaţa românească. Am observat o scădere în ceea ce priveşte oferta de cursuri de formare în judeţ şi considerăm că prin intermediul acestui proiect am identificat care sunt nevoile societăţilor în a-şi găsi o mai bună productivitate a muncii şi dorim ca pe viitor să organizăm astfel de cursuri. Din ce am identificat, ar fi mare nevoie de cursuri de comunicare intra- şi interpersonale”, a declarat pentru NewsBucovina.ro, Bogdan Ceobanu, manager în cadrul proiectului.


Intră acum și în grupul de