Flutur cere sprijinul parintilor in lupta contra etnobotanicelor (VIDEO)

Problema prevenirii comercializării substanţelor şi preparatelor stupefiante halocinogene, euforice şi psihotrope a fost discutată marţi, în cadrul şedinţei semestriale cu directorii de şcoli din judeţul Suceava, la care a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. Acesta a cerut şi părinţilor să se implice, pe lângă şcoli şi autorităţi.

„Este o dezbatere întreagă. Dacă legea interzice comercializarea asta nu înseamnă că se va realiza o stopare a fenomenului. Trebuie o implicare a tuturor verigilor. Dacă stai de vorbă cu copii, şi noi am convocat un consiliu judeţean al elevilor, ce a fost foarte interesantă afli foarte multe. La discuţiile cu ei a reieşit faptul că zona de teribilism este anturajul. Familia, şcoala, autorităţile trebuiesc chemate pentru a stopa acest fenomen, nu doar prin amenzi şi sancţiuni se poate face acest lucru”, a declarat Gheorghe Flutur.

Prezent la reuniune, inspectorul Ionuţ Epureanu, din cadrul IPJ Suceava, a spus că o nouă campanie de prevenire a consumului de etnobotanice se va derula în judeţ. „Nu vreau să vă îngrijorez, dar este un fenomen ce începe să devină din ce în ce mai vizibil. Despre ceea ce se întâmplă trebuie să ştie şi părinţii pentru că au un rol esenţial în educare”, a subliniat inspectorul Epureanu.

Autorităţile din trei oraşe ale judeţului Suceava au luat hotărâri cu privire la comercializarea plantelor etnobotanice pe teritoriul lor. Este vorba despre municipiile Suceava, Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc. Dacă în cazul Consiliilor Locale din Suceava şi Rădăuţi hotărârile prevăd interzicerea totală a comercializării produselor etnobotanice, deliberativul local din Câmpulung Moldovenesc a decis interzicerea comercializării substanţelor şi preparatelor stupefiante halocinogene, euforice şi psihotrope pe o rază de 2.000 de metri faţă de unităţile de învăţământ, instituţiile de cultură, clubul copiilor şi elevilor, lăcaşele de cult, instituţiile publice şi de cultură.

În judeţ au funcţionat zece firme, cu 14 puncte de lucru, care aveau ca profil comercializarea de plante etnobotanice, toate acestea fiind închise în momentul de faţă.