Ce este dializa și când este recomandată?

Gestionarea unei boli de rinichi poate ridica multe întrebări legate de tratament, stil de viață și opțiunile disponibile. Dacă ai primit recent diagnosticul de insuficiență renală sau dacă un apropiat se confruntă cu această problemă, probabil ai auzit despre dializă, însă poate nu știi exact ce presupune. Îți propun să afli ce înseamnă dializa, în ce situații medicul o recomandă, cum se desfășoară și ce trebuie să ai în vedere pe termen lung. Informațiile următoare te vor ajuta să iei decizii informate împreună cu echipa medicală, să înțelegi la ce să te aștepți și cum te poți adapta mai ușor acestui tratament.

Ce este dializa?

Dializa reprezintă o procedură medicală menită să înlocuiască funcția de filtrare a sângelui atunci când rinichii nu mai fac față. Rinichii sănătoși curăță sângele de toxine și lichide în exces și mențin echilibrul de săruri în organism. Când aceștia nu mai funcționează corect, toxinele și apa se acumulează și pot afecta serios sănătatea.

Specialiștii au dezvoltat dializa ca soluție pentru menținerea echilibrului intern, eliminarea substanțelor reziduale, reglarea nivelului de săruri și a lichidelor. Procedura nu vindecă boala renală, ci susține organismul, prelungind viața și îmbunătățind starea pacientului în momentul în care funcția rinichilor scade foarte mult.

Dacă ai nevoie de detalii suplimentare, găsești informații utile despre dializa pe blog la DrMax.ro.

Tipurile principale de dializă

Există două tipuri principale de dializă. Medicul va recomanda metoda potrivită în funcție de starea generală de sănătate, stilul de viață și preferințele fiecărui pacient.

Hemodializa

Hemodializa presupune conectarea la un aparat care filtrează sângele în afara corpului. Sângele circulă printr-un filtru, unde se îndepărtează toxinele și lichidele în exces, apoi sângele curat revine în organism. Medicul creează un acces vascular, de multe ori la antebraț, pentru a permite conectarea repetată la aparat.

Procedura se desfășoară de regulă într-un centru specializat, cu supraveghere medicală constantă. Fiecare ședință durează între 3 și 5 ore și se repetă de trei ori pe săptămână. În timpul tratamentului, poți citi, asculta muzică sau purta o conversație cu alți pacienți. Pe termen lung, mulți oameni transformă această rutină într-o parte integrată a vieții lor.

Dializa peritoneală

La dializa peritoneală se folosește membrana abdominală (peritoneul) ca filtru biologic. Medicul introduce o soluție specială de dializă în cavitatea abdominală, iar aceasta extrage toxinele și lichidele în exces din sânge. Lichidul se înlocuiește periodic, fie manual, fie automat, de obicei peste noapte cu ajutorul unui aparat.

Beneficiul major al acestei metode îl constituie posibilitatea de a face tratamentul acasă. Accesul la activitățile obișnuite crește, iar programul devine mai flexibil.

Alte forme de dializă

În anumite situații, cum ar fi insuficiența renală acută, intoxicațiile sau anumite urgențe, specialiștii pot recomanda metode temporare sau continue de dializă, pentru a susține organismul până când problema principală se remediază.

Când este recomandată dializa?

Medicul nefrolog stabilește momentul începerii dializei după ce analizează rezultatele analizelor, evoluția simptomelor și starea generală a pacientului.

Insuficiență renală cronică avansată

Dializa devine necesară dacă funcția rinichilor scade sub un anumit prag (de obicei sub 10-15% din funcția normală). Se folosește un indicator numit rata de filtrare glomerulară estimată (eGFR). Dacă această valoare ajunge sub 15 ml/minut, riscul de acumulare a toxinelor crește.

Semne frecvente:

• oboseală pronunțată,
• umflarea picioarelor, mâinilor sau feței,
• scăderea apetitului,
• greață sau vărsături,
• mâncărimi ale pielii,
• dificultăți de respirație.

Dacă observi aceste simptome, mergi la medic pentru evaluare.

Insuficiență renală acută și urgențe

În unele cazuri, rinichii încetează să funcționeze brusc, de exemplu după o pierdere majoră de sânge, o infecție severă sau o intoxicație. Medicul poate recomanda dializa pe termen scurt, până la recuperarea funcției renale sau tratarea cauzei de bază.

Simptome care impun tratament de urgență

Anumite manifestări indică faptul că tratamentul nu mai poate fi amânat:

• retenție masivă de apă (umflarea severă a feței și a membrelor),
• bătăi neregulate ale inimii cauzate de dezechilibru de săruri,
• oboseală extremă sau dificultăți de respirație.

Dacă apar astfel de simptome, adresează-te imediat medicului. Evaluarea corectă a momentului inițierii dializei se face întotdeauna în colaborare cu echipa medicală și se adaptează nevoilor individuale.

Cum decurge procedura de dializă?

Înainte de a începe dializa, medicul pregătește accesul adecvat pentru tratament. Alegerea metodei ține cont de tipul de procedură și de starea generală a pacientului.

Hemodializa – pașii de urmat

• Ajungi la centrul de dializă la ora stabilită.
• Personalul medical conectează brațul la aparatul de hemodializă prin accesul vascular creat anterior.
• Sângele intră în aparat, trece prin filtru, iar sângele curat se întoarce în organism.
• Asistentele monitorizează constant tensiunea arterială, pulsul și starea ta generală.
• După 3-5 ore, sesiunea se încheie, personalul deconectează accesul și poți pleca acasă.

În timpul ședinței, poți citi, folosi tableta, discuta cu cei din jur sau pur și simplu să te odihnești.

Dializa peritoneală – desfășurare

• Fie acasă, fie la spital, conectezi cateterul abdominal la tubul cu soluție de dializă.
• Lași lichidul să stea câteva ore în abdomen (de obicei între 4 și 6 ore).
• Scoți lichidul folosit și îl înlocuiești cu unul nou, de mai multe ori zilnic sau folosind dispozitivul automat pe perioada nopții.
• Respecți cu strictețe toate regulile de igienă pentru a reduce riscul de infecții.

Durata și frecvența dializei variază în funcție de vârstă, greutate, gradul afectării rinichilor, prezența altor boli și decizia medicului. Pentru unii, tratamentul poate fi temporar, iar pentru alții rutina devine permanentă.

Riscuri, efecte adverse și limite

Ca orice procedură medicală, și dializa implică anumite riscuri. Este important să recunoști din timp semnele de avertizare și să comunici modificările echipei medicale.

Hemodializa – posibile complicații

• scăderea bruscă a tensiunii arteriale (hipotensiune),
• crampe musculare sau dureri de cap în timpul sau după procedură,
• infecții la locul de acces vascular (fistulă sau cateter).

Menține igiena corectă a zonei de acces, urmărește instrucțiunile medicului și anunță orice modificare de aspect sau disconfort.

Dializa peritoneală – riscuri asociate

• peritonita (o infecție a abdomenului) apărută prin nerespectarea regulilor de igienă,
• modificarea greutății prin absorbția glucozei din lichidul de dializă,
• probleme locale: scurgeri la locul cateterului sau apariția herniilor.

Respectă indicațiile legate de manipularea cateterului și raportarea promptă a simptomelor neobișnuite.

Impactul asupra vieții de zi cu zi

Cei care urmează dializa pot întâmpina restricții sau schimbări în rutina obișnuită. Mulți reușesc totuși să rămână activi la locul de muncă, să mențină activitatea socială și să-și adapteze activitățile preferate. Comunicarea deschisă cu medicul, familia și grupurile de suport oferă sprijin important în procesul de adaptare.

Persoanele însărcinate, copiii sau cei cu boli severe pot necesita ajustări suplimentare, astfel încât planul de tratament se stabilește individual.

Contraindicații și precauții

Nu fiecare pacient poate urma orice tip de dializă. Unele afecțiuni circulatorii, infecții severe sau probleme anatomice fac ca anumite proceduri să nu fie recomandate. Echipa medicală va analiza cu atenție opțiunile și va propune varianta cea mai sigură pentru fiecare caz.

Recomandări practice pentru pacienți 

Succesul tratamentului depinde în mare măsură de colaborarea strânsă cu specialiștii. Iată câteva recomandări utile:

• respectă programul de dializă conform indicațiilor,
• respectă regimul alimentar propus și limita de lichide,
• anunță orice simptom nou sau modificare a stării generale,
• mergi regulat la controale,
• acceptă sprijin emoțional și psihologic atunci când ai nevoie,
• informează-te constant din surse corecte.

Adaptează-ți stilul de viață pentru a evita infecțiile, menține igiena la locul accesului și evită automedicația. Întotdeauna discută cu medicul înainte de a face schimbări semnificative în tratament sau alimentație.

Prevenția complicațiilor începe cu informarea corectă și cu respectarea recomandărilor medicului. Programele de screening pentru afecțiuni renale, vizitele regulate la nefrolog și respectarea tratamentului pot contribui la o evoluție mai bună.

Acest articol oferă informații cu scop strict informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Nu recomandăm autodiagnosticarea, iar orice decizie legată de sănătate trebuie luată întotdeauna cu sprijinul unui medic sau farmacist. Dacă apar simptome noi sau ai întrebări despre dializă, apelează la specialistul tău. O discuție deschisă ajută la identificarea celor mai bune soluții pentru menținerea sănătății tale renale și a calității vieții.

Sursa: https://www.drmax.ro/articole/dializa-ce-este-si-cand-e-recomandata