Asociații din industria lemnului din România: Tăierile ilegale au devenit un fenomen controlabil, care nu necesită măsuri “excepționale”

Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România și Asociația Producătorilor de Mobilă din România care au înaintat o scrisoare deschisă premierului Dacian Cioloș în care îi cer să adopte mai multe măsuri de sprijin a industriei lemnului, arată într-un document anexat că starea pădurilor din România este bună, iar în ultimii trei ani România a devenit un importator de resursă.

camion lemn 1

Astfel, în document se prezintă premierului o analiză privind starea pădurilor, subliniind că datele Inventarului Forestier Național relevă că starea de ansamblu a pădurilor României este bună în condițiile în care suprafața pădurilor este de 6,9 milioane hectare, reprezentând 29 la sută din suprafața României, volumul mediu de masă lemnoasă/ha este  321 mc, în topul clasamentului european, suprafețele neregenerate din fondul forestier național sunt de doar 78 000 ha,  aproximativ 1 %  din suprafața pădurilor, stocul de masă lemnoasă pe picior, în pădurile României este de 2,2 miliarde mc, fiind exploatat legal un volum de 18 milioane mc, un procent mic din creșterea pădurii, de 54 milioane mc, iar  40 % din pădurile României sunt incluse în arii protejate, cu mult peste media europeană de 18 %.

Ei consideră că deși în perioada 1991-2012 au fost tăiate ras sau brăcuite păduri în suprafață de 250-300. 000 ha, ca efect al legilor retrocedării și adoptării cu mare întârziere a legislației privind administrarea pădurilor private, aceste păduri acum sunt regenerate în cvasitotalitate, pentru că suprafețele au rămas în categoria de folosință pădure, datorită legislației silvice foarte dure și menționează că pentru perioada 2008-2013, datele Inventarului Forestier Național au relevat un volum “extras” din păduri de 26,8 milioane mc cu o diferență în plus de 8,8 milioane mc față de volumul legal  exploatat de 18 milioane mc.

„În 2015, ca efect al operaționalizării Radarului Pădurilor, volumul exploatat ilegal a scăzut cu minim 50%.  Fără a fi un fenomen care poate fi neglijat, tăierile ilegale au devenit un fenomen controlabil, care nu necesită măsuri “excepționale”. Apreciem că cea mai mare parte a lemnului tăiat ilegal este comercializat local ca lemn de foc pentru populație.  Consumul de biomasă,  compus în cvasitotalitate din  lemn de foc,  estimat de INS, este de 19 milioane mc. Masa lemnoasă tăiată ilegal, care intră în circuitul economic ca lemn industrial, are o pondere mică, datorită multiplelor filtre de control”, se mai arată în analiză.

În ceea ce privește suprareglementarea activității în domeniul forestier, semnatarii artă că administrarea pădurilor este deja suprareglementată prin obligativitatea administrării pădurilor sau serviciilor silvice prin ocoale silvice autorizate, iar proprietarii de păduri nu au posesia proprietății lor, iar lucrările de îngrijire a pădurii, tratamente de executat,  volum de extras sunt reglementate până la nivel de subparcelă prin amenajamente silvice, aprobate prin ordin de ministru.

În analiza anexată se menționează că evaluarea masei lemnoase, ca lucrări de îngrijire sau în procesul de regenerare a pădurilor, se face prin inventariere fir cu fir, de administrația silvică, cu ciocane de marcat, având regimul mărcilor și sigiliilor, masa lemnoasă se transportă cu documente speciale de transport, inventariată piesă cu piesă, iar sistemul  SUMAL – Radarul Pădurilor urmărește corelația între volumul actelor de punere în valoare făcute de administrația silvică, rezultatul exploatării masei lemnoase și masa lemnoasă care intră în circuitul economic, prin recepțiile făcute de agenții economici.

„Administrarea pădurilor este suprareglementată prin 25 de acte normative la nivel de Lege și 97 de acte normative ca legislație  subsecventă! Este epuizant doar să le enumeri, un hățiș contradictoriu să le aplici”, se mai arată în document.

În ceea ce privește industria lemnului, în document se precizează că cifra de afaceri totală în această ramură economică se apropie de 6 miliarde euro, cu exporturi totale de 3,8 miliarde euro în  2015, dintre care care mobilă peste 2 miliarde euro, cu o pondere de 53,5%, cheresteaua 638 milioane euro (pondere 16,5 %), plăcile și panourile 510 milioane euro, binalele 140 milioane euro, iar furnirele 90 milioane euro.

Ei subliniază că în această industrie lucrează peste 150 000 angajați, iar ponderea industriei în economia națională reprezintă peste 3 % din PIB, peste 7 % din exporturi, cu un aport valutar net de peste 3 miliarde de euro, fiind cea mai importantă ramură economică în echilibrarea balanței valutare a României.

„Pornind de la o valoare medie a masei lemnoase pe picior  de 37 euro/mc, valoarea medie pentru întregul volum de 18 milioane mc masă lemnoasă exploatată este de aproape 300 euro/mc.  O valoare adăugată uriașă. Masa lemnoasă este o resursă regenerabilă, esențială pentru economia României și în special pentru dezvoltarea zonei rurale” se mai subliniază în această analiză.

Mai mult, se arată că România a devenit în ultimii 3 ani un mare importator de resursă, în condițiile unei industrii a lemnului puternice și competitive și a reducerii continue a volumului de masă lemnoasă exploatat în condițiile în care în 2015, România  a exportat mai puțin de 100 000 mc buștean de rășinoase și foioase,  iar importurile au totalizat aproape 2.000.000 mc.

„În 2016, datorită crizei artificiale a licitațiilor din primăvară, volumul disponibil din resursa internă a continuat să scadă, importurile au continuat să crească și să se diversifice ca sursă din Ucraina, Rusia, Belarus, Cehia și Ungaria.Prețurile resursei în România sunt în prezent  peste nivelul european, criza de resursă și prețurile mari afectând grav competitivitatea industriei mobilei din România”, se mai precizează în document.

 

Documentul explică și evoluțiile negative  ale anului 2016, începând cu primăvara anului 2016, când RNP Romsilva , regie de stat cu o poziție dominantă pe piața lemnului, care administrează peste 50 % din pădurile  țării, a provocat o gravă criză de resursă prin creșterea artificială a prețurilor de pornire la licitații, iar coresponsabil pentru criză este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Guvernul, care a adoptat cu  o întârziere de 3 luni modificarea HG-924-2015 – Regulamentul de vânzare a masei lemnoase – modificare punctuală, simplă, care a permis reluarea licitațiilor.

„Ca efect al acestei crize, conform Raportului de activitate pe primul semestru al RNP Romsilva, volumul de masă lemnoasă exploatată în primele 6 luni ale anului 2016 a fost de doar 3,1 milioane mc, din totalul de 9,3 milioane programat a se exploata în anul 2016. Diminuarea volumului exploatat a condus în 2016 la o gravă criză de resursă în industria lemnului, concomitent cu menținerea prețurilor la nivele necorelate cu evolutiile de pe piețele internaționale, afectând competitivitatea industriei lemnului”, se precizează în document.

Totodată, se menționează că, în același timp, instituțiile de control au pus o presiune excesivă asupra sectorului, prin aplicarea formală a legislației, în acest moment existând o supralicitare a numărului de amenzi aplicate de diferite instituții, amenzi care nu mai au legătură decât marginal cu combaterea tăierilor ilegale.

„Spiritul acestor dezvoltări contravine Regulamentului European EUTR-995/2010, în spiritul căruia dezvoltările due-diligence sunt făcute de agenții economici, controlul este externalizat către organizații de monitorizare private, iar controlul statului trebuie să se concentreze pe zonele de risc reale, iar obligațiile revin în exclusivitate primului operator care pune masă lemnoasă pe piață.Este inadmisibil ca aceste dezvoltări să se facă fără dezbatere, urmând a modifica legislația pentru a implementa apoi sistemul prevăzut de dezvoltarea software”, se mai arată în document.

Semnatarii scrisorii își exprimă în final disponibilitatea  pentru a asigura suport în transpunerea acestor solicitări în acțiuni   reale și concrete , pentru a explicita aceste priorități ale sectorului în dezbateri cu autorități publice și solicită premieruluisprijinul imediat pentru o aplecare către agenda reală a sectorului.(N.B.)