Sa spunem NU abuzului emotional

Când vorbim despre violenta domestica ne gândim în general la actele de agresiune fizica savârsite în cuplu. Si totusi, exista o alta forma de agresiune, care  poate avea efecte la fel de nocive asupra persoanei agresate: abuzul emotional.

Termenul de abuz emotional este generic si se refera la toate formele de putere si control care nu implica utilizarea violentei sau amenintarii fizice.

Exista o serie de comportamente ce pot fi considerate forme de abuz emotional:

Comiterea de acte de distrugere a proprietatii, cum ar fi spargerea mobilierului si agresarea animalelor de casa. Asemenea acte sperie femeile si copiii- categorii cu cel mai mare grad de risc de a fi victimele abuzurilor.

Constrângerea sexuala, care nu este acelasi lucru cu un act de violenta cum este violul. Constrângerea sexuala implica limitarea formelor de exprimare a femeii pe plan sexual. Tot aici putem aminti si limitarea libertatii de exprimare a femeii la nivelul vestimentatiei si a aspectului exterior si, de asemenea, ironizarea partenerei prin povestiri reale sau imaginare despre relatii sexuale cu alte femei.

Cea mai comuna forma de abuz emotional este deprecierea imaginii de sine si a încrederii în fortele proprii. Femeile agresate sunt adesea umilite în public si insultate într-un mod inuman. Cuvintele denigratoare apar pe buzele agresorului când se refera la partenera sa, la fel de usor cum cei mai multi dintre noi ar cere sare în timpul mesei.

Poate cea mai importanta categorie de abuz emotional este izolarea, în care agresorii îsi fac în mod sistematic sotiile dependente de ei si le împiedica sa pastreze relatiile cu familia si prietenii.

Fie ca vorbim de abuzul fizic fie ca vorbim de cel emotional, un patern pare sa existe. Agresorii sunt aproape întotdeauna fermecatori si nu prezinta niciun semn al tendintelor lor violente pe parcursul etapelor de început ale relatiei. Primul episod socheaza femeia si o mare parte a femeilor întrerup relatia imediat. Din pacate, pâna la primul episod, ele se ataseaza, se îndragostesc si se casatoresc având copii. Primul episod poate fi explicat cu usurinta ca fiind o experienta izolata, care nu se va mai repeta, acesta fiind adesea urmat de o „ploaie” de dragoste din partea partenerului, scuze si promisiuni. În acest timp, teama, dependenta economica si aparitia copiilor pot face aproape imposibila destramarea relatiei.