Intră acum și în grupul de
Vara este anotimpul când ma napadeste dorul de copilarie. Acea copilarie petrecuta la tara, departe de betoanele prafuite si încinse, de zgomotul infernal si poluarea sufocanta. Acea copilarie care lupta cu somnul- mare act de curaj- pentru a pleca la ora trei dimineata de acasa, sus pe pajiste, împreuna cu bunicul si ceilalti cosasi.
Nimic pe lumea asta nu miroase ca iarba cosita pe roua! Nici un somn nu e mai dulce ca cel de pe o brazda proaspata de fân, înfofolit în bunda bunicului!
Nici un rasarit de soare nu se compara cu cel de acolo, de sus, când cosasii se opresc pentru a-si bea laptele si a mânca placintele coapte de cu seara. Soarele straluceste timid înca, tu nu ai gustat ceva mai bun vreodata, te simti apropiat de gâzele care încep sa forfoteasca, pe pamântul care îsi dezvaluie zilei frumusetea si ai senzatia ca esti om mare si important, doar pentru ca esti o mica parte din acest tablou fericit.
Unde esti copilarie…
Intră acum și în grupul de
