Curtea Domnească din Suceava ar putea fi restaurată cu fonduri europene. La inițiativa eurodeputatului Mircea Diaconu pragul de finanțare a fost dublat de la 5 la 10 milioane de euro, suma necesară proiectului


Intră acum și în grupul de

Curtea Domnească din centrul municipiului Suceava ar putea fi restaurată cu fonduri europene după ce, la inițiativa eurodeputatului Mircea Diaconu, pragul de finanțare a fost dublat de la 5 la 10 milioane de euro pentru proiecte de restaurare a obiectivelor de patrimoniu.

Primarul Ion Lungu declara, recent, că a fost întocmit un proiect în vederea finanțării restaurării Curții Domnești în valoare de 10 milioane de euro, așa cum i-a sugerat comisarul european Corina Crețu, dar că a constatat ulterior că limita impusă de Comisia Europeană era de 5 milioane de euro și că în aceste condiții ar fi trebuit scoase mai multe puncte din proiect pentru a se putea încadra în limita impusă.

Eurodeputatul Mircea Diaconu a inițiat însă un amendament care a fost adoptat de Parlamentul European și care prevede dublarea pragului, de la 5 la 10 milioane de euro.

Astfel, potrivit unui comunicat de presă transmis News Bucovina de eurodeputatul Mircea Diaconu, la sfârșitul săptămânii trecute, Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat, la Strasbourg, în favoarea revizuirii a două limite de finanţare pentru proiectele de restaurare a obiectivelor de patrimoniu.

Parlamentul European a dat astfel curs solicitării formulate de eurodeputatul Mircea Diaconu în raportul său „Spre o abordare integrată a Patrimoniului Cultural european”, document adoptat de Parlamentul European în urmă cu doi ani.

Potrivit sursei citate, pragul pentru monumentele de patrimoniu naţional a fost ridicat de la cinci la 10 milioane de euro, iar pentru monumentele de pe lista UNESCO acesta a fost rectificat de la 10 la 20 milioane de euro. Amendamentul prin care s-a realizat revizuirea a fost depus în cadrul raportului cu privire la modificările resurselor pentru coeziunea economică, socială și teritorială, elaborat de președinta Comisiei REGI, eurodeputata bulgară Iskra Mihaylova.

„M-am luptat timp de doi ani pentru ridicarea acestui prag care este de o importanță crucială pentru investițiile în patrimoniul cultural. Concret, în forma inițială a regulamentului, proiectele de restaurare nu puteau să depășească 5 și respectiv 10 milioane de euro ca și cost total al proiectului. Nu se poate derula un proiect corect de restaurare pe un monument de interes național sau european cu aceste sume”, a declarat Mircea Diaconu.

Conform eurodeputatului român, îmbunătăţirea acestor criterii de referinţă în alocarea fondurilor europene este urmare atât a solicitărilor oficiale și întrevederilor pe care le-a avut cu Tibor Navracsics, Comisarul European pentru Cultură și Educaţie și Corina Creţu, Comisarul pentru dezvoltare regională, cât și a strânsei colaborări cu membrii Comisiei REGI în vederea adoptării amendamentului menţionat.

„Limitele de finanțare anterioare au fost impuse în mod artificial de Comisia Europeană, în practică ele blocând proiecte de restaurare care ar fi putut beneficia de fondurile alocate în acest sens. Mai mult, la nivel de strategie pe termen lung, dacă operatorii culturali nu puteau accesa fonduri pe linia politicii de coeziune, sumele rămâneau nealocate, oferind Comisiei posibilitatea de a propune și mai puține fonduri pentru cultură și patrimoniu în următorul cadru financiar. Sper din tot sufletul ca aceste informații să fie auzite și acasă. De foarte multe ori am pierdut șanse importante pentru că ne-am informat sau am reacționat târziu…”, a adăugat Mircea Diaconu, îndemnându-i pe operatorii culturali români să profite de această oportunitate.

Amintim că studiul de fezabilitate pentru proiectul restaurării Curții Domnești din Suceava a fost conceput gratuit de firma spaniolă Arena Teatro SL, iar lucrările de construcții montaj ar costa nouă milioane de euro.

Potrivit proiectului, Curtea Domnească va fi pusă în valoare prin realizarea unei construcţii din sticlă, în formă de U ce va folosi zidurile actuale şi păstrează arhitectura medievală, urmând ca acest spaţiu să fie şantier arheologic vizitabil dotat cu utilităţi pentru turişti, sală de recepţie, expoziţie permanentă, sală pentru expoziţii temporare, dar şi un centru de studii medievale.

Consiliul Local Suceava a aprobat, în 2011, asocierea cu firma spaniolă Arena Teatro SL specializată în gestionarea patrimoniului istoric în vederea punerii în valoare a Curţii Domneşti.

Autorităţile sucevene doresc ca prin acest proiect, Curtea Domnească, în prezent şantier arheologic, să fie amenajată pentru vizitare şi, totodată, restaurată pentru a arăta la fel ca în perioada domniei lui Ştefan cel Mare.

Construcţiile din complexul care formează Curtea Domnească au fost edificate pe parcursul secolelor XIV – XV, fiind începute în timpul domniei lui Petru I Muşat, continuate de Alexandru cel Bun, iar în timpul domniei lui Ştefan cel Mare au fost refăcute din piatră şi cărămidă.


Intră acum și în grupul de