Reacții critice la Cernăuți după ce BNR a lansat monede dedicate Centenarului Unirii Bucovinei cu România: Considerăm lansarea în circuit a monedei dedicate ocupației nordului Bucovinei și Basarabiei drept un act provocator din partea politicii externe a Bucureștiului

Naționaliștii ucraineni au criticat vehement aparția monedelor pentru colecționari la împlinirea a 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România, informează presa de limba română din regiunea Cernăuți.

Astfel, bucpress.eu arată că presa din Ucraina și utilizatorii rețelelor de socializare au reacționat critic și chiar isteric față de lansarea monedelor BNR dedicate unirii Bucovinei cu România exprimându-și nedumerirea, etnicii ucraineni întrebându-se de ce pe o monedă din România este reprezentat un obiectiv cultural și istoric de pe teritoriul Ucrainei – Palatul Mitropolitan din Cernăuți (în momentul de față sediul central al Universității Naționale din Cernăuți).

Astfel, sursa citată precizează că portalul ucrainean de știri „Bukinfo”, a scris că nu înțelege acest gest, iar ziarul „Molodîi Bukovineț” scrie că filiala partidului naționalist „Svoboda” din regiunea Cernăuți a condamnat decizia BNR, precizând într-un comunicat că „evenimentul din 28 noiembrie 1918 a avut loc în pofida voinței bucovinenilor și dorinței ucrainenilor de a avea propriul stat”.

„Considerăm lansarea în circuit a monedei dedicate ocupației nordului Bucovinei și Basarabiei drept un act provocator din partea politicii externe a Bucureștiului, fiind o încercare de a propaga trecutul imperial, ceea ce nu este un act de prietenie în cadrul relațiilor ucraineano-române”, precizează partidul, informația fiind publicată de mai multe organe de presă din Cernăuți. Partidul a solicitat MAE de la Kiev să ceară explicați Ambasadorului României la Kiev.

 

De precizat că utilizatorii rețelelor de socializare, în mare parte etnici ucraineni, au avut reacții critice și chiar isterice față de această știre, mulți întrebându-se ce are Palatul Mitropolitan cu istoria României, subliniind că acest Palat a fost construit în perioada austro-ungară.

Libertatea Cuvântului arată că Vitali Melnyciuk, liderul organizației regionale Cernăuți a partidului naționalist ucrainean „Svoboda” și-a exprimat indignarea în legătură cu introducerea în circulație în România a monedei pe care se regăsește Universitatea națională „Iuri Fekkovyci” din Cernăuți.

Sursa citată precizează că într-o postare pe Facebook, Melnyciuk  menționează că astfel de acțiuni ale Românei sunt inacceptabile, iar partidul „Svoboda” se va adresa către Ministerul Afacerilor Externe în vederea  chemării pentru explicații a ambasadorului român la Kiev, Cristian Leon-Țurcanu, în legătură cu introducerea în circulație a monedei aniversare dedicate Centenarului Marii Uniri.

 După opinia lui Melnyciuk, este vorba de aniversarea a 100 de ani de la ocupația românească a pământurilor ucrainene și este necesară o notă de protest privind excluderea din circulație a monedei respective.

 

„Banca Națională a României a introdus în circulație  monede jubiliare dedicate aniversării a 100 de ani de la ocuparea de către România a pământurilor  ucrainene – Nordul Bucovinei și Basarabia. Pe reversul monedei  există o inscripție în limba română  „100 de ani de la unirea Bucovinei cu România 28 noiembrie 1918″.

Pe avers este reprezentată  fosta reședință  a mitropoliților Bucovinei și Dalmației, actualmente clădirea  centrală a Universității Naționale „Iuri Fedkovyci” din Cernăuți. Evenimentele istorice menționate au avut loc împotriva voinței locuitorilor Bucovinei și contraveneau  dreptului  ucrainenilor de a avea propriul stat. Reamintim că la 3 noiembrie 1918, aproximativ 10 mii de reprezentanți ai regiunii s-au adunat la Cernăuți, la Vecea Bucovineană, care a aprobat manifestul aderării  la Ucraina, iar Consiliul Național ucrainean a fost recunoscut autoritate supremă. Cu toate acestea, spre deosebire de dreptul ucrainenilor la autodeterminare, la jumătatea lunii noiembrie 1918 România a început ocupația Nordului Bucovinei și  Basarabiei, care a durat mai mult de două decenii. Apreciem introducerea monedei dedicate ocupării Nordului Bucovinei și a Basarabiei ca o provocare a politicii externe a Bucureștiului și o încercare de propagare a trecutului imperial, care nu va facilita promovarea relațiilor de bună-vecinătate dintre Ucraina și România”, menționează Vitali Melnyciuk.

 

De asemenea, naționalistul ucrainean spune va solicita Institutului ucrainean al Memoriei Naționale să dea  o evaluare istorică a evenimentelor din Bucovina în perioada  noiembrie-decembrie 1918.

Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat) și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România.

 Aversul monedei redă o imagine a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, unde, la data de 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea Bucovinei cu România; inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, și valoarea nominală de 100 lei pentru cea din aur, de 10 lei pentru cea din argint, de un leu pentru cea din tombac cuprat și de 50 de bani pentru moneda din alamă, stema României și anul de emisiune „2018”.

Reversul comun tuturor monedelor (din aur, argint, tombac cuprat și din alamă) prezintă scena în care Iancu Flondor și generalul Iacob Zadik anunță votarea unirii Bucovinei cu România; inscripțiile „100 DE ANI DE LA UNIREA BUCOVINEI CU ROMANIA” și „28 Noiembrie 1918”.

 

De precizat că  monedele din aur, argint şi tombac cuprat şi monedele din alamă, pentru colecţionare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de trei monede şi a monedelor din alamă, pentru colecţionare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, potrivit BNR.(N.B.)