Situri arheologice distruse de inundatii

Starea de conservare a unor situri arheologice „s-a agravat în mod îngrijorător” în urma inundaţiilor din judeţul Suceava. Potrivit şefului Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional (DCPN) Suceava, Daniel Hrenciuc, zilele trecute a avut loc o inspecţie privind monumentele istorice, în special a celor aflate pe lista Unesco, precum şi a celor mai „vulnerabile la inundaţii”, afectate şi în anii anteriori, şi s-a realizat o evaluare a stării acesteia.

„Monumentele Unesco nu au avut de suferit, umiditatea atmosferică, uneori până la 100%, a umectat fresca, dar în perioada următoare aceasta se va usca. La această dată monitorizăm posibilele alunecări de teren de la Biserica monument „Sf. Onufrie”, din Mănăstioara Siret şi Mănăstirea Zamca Suceava. La Dragomirna s-a înregistrat o deversare necontrolată a apei din lacul de pe latura de est şi s-a creat o breşă pe o lungime de 25 m. A fost distrus podul de pe drumul de acces, iar frontul de barare ar trebui consolidat deoarece există pericolul ruperii acestuia.

Din cauza cantităţilor mari de apă de ploaie la o serie de monumente care necesitau reparaţii şi întreţineri curente ale învelitorii de draniţă au fost probleme cu pătrunderea apei. Este cazul bisericilor de la Arbore, Pătrăuţi şi al majorităţii bisericilor de lemn. Un caz special este cel al Bisericii „Sf. Nicolae” din Rădăuţi, rămasă nestaurată după furtuna din iulie 2009, care s-a deteriorat în continuare şi acum sunt necesari şi mai mulţi bani”, a spus miercuri, directorul DCPN.

Acesta subliniază că o problemă deosebită o prezintă siturile arheologice, aflate de regulă lângă albii de râu care au fost erodate. „Există două categorii de situri arheologice reperate care au fost afectate din care le menţionăm pe cele alcătuind unele complexe vechi bisericeşti ruinate, datând de pe la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea, la care se adaugă şi unele aşezări preistorice a căror locaţie în teritoriu este reperată prin cercetări anterioare de teren şi, ca atare, cunoscută.

Cele mai grave afectări ale unor situri arheologice reperate s-au petrecut şi în acest an în zona cursului mijlociu al pârâului Solca, în zona localităţilor Arbore şi Iaslovăţ. Pe malul stâng al pârâului Clit a fost inundată parţial şi afectată sever de creşterea umidităţii solului o aşezare datând din sec III-IV d. Hr., cultură Sântana de Mureş, pe o suprafaţă de 3,5 ha. O situaţie similară este pe malul drept al pârâului Ardeluţa, în aria unei aşezări datând din aceeaşi epocă, la intrarea în Arbore”, a arătat Daniel Hrenciuc.

Dar cea mai mare pierdere pentru arheologi a fost produsă pe malul drept al pârâului Solca, unde o surpare masivă de teren, provocată de viitură, a determinat dispariţia a două complexe de locuire datând din a doua jumătate a sec. XIV, din aria cunoscută a mai vechiului sat dispărut al sfârşitul XVIII-lea, Hrinceşti.

„De departe, aceasta este cea mai mare pierdere cu caracter irecuperabil, petrecută în perioada celor mai bine de 25 de zile cu precipitaţii şi averse, în condiţiile în care, în zona invocată, nu au avut loc cercetări arheologice cu caracter de salvare. Şi în perioada următoare aceeaşi zonă va fi supusă eroziunii agresive a pârâului Solca, întrucât cursul acestuia, este poziţionat perpendicular pe versantul de acum vertical al terasei, în deschiderea acesteia fiind vizibile urmele nivelului medieval de înlocuire datând din perioada menţionată. Se impun măsuri preventive de consolidare a bazei acestui versant cu arocament masiv din blocuri de piatră şi, de asemenea, cercetări arheologice în regim de salvare, pentru recuperarea artefactelor şi a datelor stratigrafice referitoare la acest sit arheologic deosebit de valoros”, a subliniat Daniel Hrenciuc.