Guvernul a pus în dezbatere planul de investiții pentru transporturi până în 2030: Autostrada Pașcani-Siret devine prioritate, iar la variante de ocolire mai intră Frasin și Păltinoasa

Guvernul a pus în dezbatere publică Planul Investițional pentru Transporturi pentru perioada 2020-2030 care reprezintă corelarea a trei arii majore de interes referitoare la recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel național pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier, aplicând politicile și standardele UE referitoare la rețelele transeuropene de transport, îndeosebi în cadrul sectorului feroviar, cu respectarea țintelor de înverzire a sectorului de transport stabilite în cadrul Pactului Ecologic European și a pachetului Fit for 55, mai ales în ceea ce privește sectorul rutier.

În acest sens, măsurile, investițiile individuale, precum și metodologia de prioritizare a proiectelor din plan sunt ghidate și condiționate de cele trei domenii majore de interes menționate mai sus.

În esență, Planul Investițional vizează o schimbare de paradigmă în sensul concentrării eforturilor politice, instituționale și financiare ale României pe un set clar de priorități, în linie cu interesele naționale și europene, care să conducă la finele decadei 2020-2030 la crearea unei rețele naționale de transport care să reprezinte coloana vertebrală de dezvoltare a economiei naționale.

În Plan sunt prevăzute patru obiective generale de conectivitate:

  1. Obiectivul general de conectivitate 1 (OC1) – asigură mobilitatea populației și a mărfurilor pe direcția vest – est, între Europa Centrală și Marea Neagră, din sud-estul în vestul țării, prin centrul României. Reprezintă o veritabilă axă națională transcarpatică și transregională, de importanță europeană regională.
  2. Obiectivul general de conectivitate 2 (OC2) – asigură conexiunea între nord-estul și sudul României, reprezentând totodată și o axă între nordul și sudul continentului, în actualul context geopolitic.
  3. Obiectivul general de conectivitate 3 (OC3) – reprezintă o legătură importantă între Moldova și Transilvania, dar și o axă de tranzit între țările aflate la est de România și Europa Centrală.
  4. Obiectivul general de conectivitate 4 (OC4) – realizează legătura între sudul și vestul țării, traversând Muntenia, Oltenia și Banatul. La nivel european reprezintă o legătură facilă între sudul continentului și partea centrală și vestică a acestuia.

În ceea ce privește coridorul de conectivitate 2 (Drumul Siretului) – este compus din 9 proiecte de autostradă/drum expres care asigură legătura pe axa nord – sud între Moldova și Muntenia dar și între Ucraina/Moldova și Bulgaria, la nivel de tranzit continental. Lungimea coridorului este de aproximativ 570 km din care 96.2 km sunt în operare (tabelul 2.1.2). Întregul coridor se suprapune rețelei TEN-T Core. Proiectele de autostradă/drum expres necesar a fi implementate pentru a se realiza continuitatea acestui coridor sunt: drumul de mare viteză Giurgiu Frontieră – București, drumul de mare viteză Ploiești – Buzău, drumul de mare viteză Buzău – Focșani, drumul de mare viteză Focșani – Bacău Sud, drumul de mare viteză Bacău Nord – Pașcani, drumul de mare viteză Pașcani – Suceava și drumul de mare viteză Suceava – Siret Frontieră.

Planul prevede și investiții în drumuri expres care să realizeze conectivitatea cu autostrăzile, cum ar fi drumul expres Suceava-Botoșani, iar înspre vest de are în vedere modernizarea drumului Suceava-Bistrița și a drumului Iacobeni-Cârlibaba-Moisei și realizarea unui drum expres Bistrița- Dej.

Un alt drum important, autostrada A8 este prevăzută în acest plan, dar și autostrada Bacău-Brașov.

Planul mai prevede realizarea de variante ocolitoare cu două benzi pe sens la Gura Humorului, Frasin, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, iar cu o bandă pe sens la Păltinoasa.

În total, coridoarele rezultate din obiectivele de conectivitate ale României, însumează aproximativ 4140 km, din care 973 km se află în operare (trimestrul 4 al anului 2021), 221 km se află în diverse faze de implementare, iar peste 2950 km sunt în faza de concept. Din același total de 4147.8 km, coridoarele de conectivitate rutieră reprezintă 2889 km, inter-coridoarele de conectivitate rutieră reprezintă 754.8 km și 504.2 km sunt reprezentați de coridoarele transfrontaliere (tabelul 2.1.14).

Valoarea totală a proiectelor de-a lungul coridoarelor este de 31.14 mld.EUR (37.06 mld.EUR inclusiv TVA), din care 24.03 mld.EUR (28.59 mld.EUR inclusiv TVA) reprezintă proiectele din lungul coridoarelor de conectivitate, 4.72 mld.EUR (5.62 mld.EUR cu TVA) reprezintă costul pentru construcția inter-coridoarelor de conectivitate, iar 2.38 mld.EUR (2.83 mld.EUR inclusiv TVA) reprezintă necesarul financiar pentru implementarea proiectelor de-a lungul coridoarelor transfrontaliere.

Vezi aici întregul document: