Cazurile de trichineloza pot aparea oricand, in judet


Intră acum și în grupul de

Conducerea Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava atrage atenţia că Trichineloza, boală comună pentru animale şi oameni, continuă să fie diagnosticată cu o incidenţă destul de crescută, pe probele de ţesut muscular aduse pentru examinare la Laboratorul Sanitar Veterinar din cadrul DSVSA Suceava, în special de le mistreţii şi ursii vânaţi.

„Boala este prezentă şi la animalele domestice, cu preponderenţă la porci şi la cai, dar datorită faptului că cetăţenii care sacrifică porci nu solicită examene de specialitate pentru diagnosticarea trichinelozei, această carne sau preparatele din carne sunt consumate fără a şti dacă sunt infestate sau nu, pericolul contaminării fiind iminent”, declară directorul DSVSA Suceava, Petrea Dulgheru.

Anul trecut, au fost diagnosticate 7 cazuri de trichineloză la un număr de 6 mistreţi şi 1 urs, vânaţi pe diferite fonduri de vânătoare.

Câteva cazuri au fost depistate şi anul acesta la mistreţi. „Trichineloza încă mai constituie o serioasă problemă epidemiologică şi un pericol real pentru ca această boală să fie contractată de persoane neavizate sau ignorante, care nu au solicitat examen de specialitate pentru decelarea trichinelozei înaintea consumării cărnii de porc domestic, mistreţ sau urs şi în rare cazuri a cărnii de cal”, susţine Petrea Dulgheru.

Acesta menţionează că o problemă gravă cu care s-a confruntat instituţia, în unele situaţii a fost aceea că s-a pus în consum carne şi preparare din carne de mistreţ înainte de a se primi buletinul de analiză de la DSVSA Suceava, prin care se confirma prezenţa sau absenţa infestaţiei cu acest parazit care produce grave episoade de îmbolnăvire, uneori în masă, a oamenilor. „Mai grav este faptul că astfel de erori sunt comise din ignoranţa unor persoane avizate, care organizează sau participă la acţiuni de vânătoare dar care încă nu s-au „fript” cu episoade de contaminare în masă a oamenilor, fapt care implică răspundere civilă şi penală”, arată şeful DSVSA Suceava.

Acesta face apel către cetăţenii să nu consume carne de porc obţinută prin sacrificările din gospodăria proprie, dacă aceasta nu a fost verificată de medicul veterinar competent teritorial, prin examen trichineloscopic, pe probe recoltate de către acesta.

DSVSA Suceava reaminteşte tuturor instituţiilor, asociaţiilor şi cluburilor de vânătoare să nu pună în consum carnea de la mistreţii şi urşii vânaţi înainte de primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ.

Un semnal privind riscul de îmbolnăvire cu trichineloză vine şi din partea Ministerului Sănătăţii, după ce, în judeţul Bihor 138 persoane s-au îmbolnăvit de trichineloză în urma consumului cărnii de porc cumpărată din locuri neautorizate.

Specialiştii epidemiologi recomandă populaţiei să nu consume carne de porc neexaminată trichineloscopic şi să evite achiziţionarea acesteia din alte locuri decât magazine specializate.

De asemenea, este necesară o atenţie mărită la consumul de carne de porc insuficient prelucrată termic, deoarece procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele.

Trichineloza este o boală determinată de Trichinella spiralis, care ajunge în organismul uman în urma consumului de carne infestată.

Majoritatea infecţiilor sunt asimptomatice, însă există şi forme clinice de boală cu evoluţie severă care pot cauza moartea prin complicaţiile pe care le produc.
Manifestarea clinică a bolii depinde de cantitatea de carne ingerată, de masivitatea infestării ei şi de rezistenţa organismului.

Semnele clinice de boală sunt: tulburări digestive (dureri abdominale, diaree, greţuri vărsături), care apar la 1-2 zile după consumul de carne infestată, febra, edeme palpebrale şi faciale însoţite de conjunctivită, dureri musculare şi adinamie.

Factorii favorizanţi ai îmbolnăvirii la om sunt reprezentaţi de consumul cărnii de porc sau vânat neexaminată trichineloscopic, unele obiceiuri culinare, precum prepararea termica „în sânge”, sau consumul de preparate crude sau insuficient prelucrate termic gen pastramă, cârnat uscat sau afumat, şuncă, achiziţionarea de către populaţie a cărnii din alte locuri decât centrele comerciale specializate şi tăierea clandestină a animalelor.


Intră acum și în grupul de