Intră acum și în grupul de
Facturile la gaze naturale pentru luna ianuarie 2026 vor fi cu până la 30% mai mari față de ianuarie 2025 pentru majoritatea consumatorilor casnici, potrivit unei analize publicate astăzi de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Creșterea este determinată în proporție de circa 20% de consumul suplimentar cauzat de gerul persistent și de circa 5–10% de prețurile ridicate ale gazelor importate, care au ajuns să acopere deficitul de producție internă și depozite.
Datele centralizate de Transgaz și estimate de AEI arată o creștere semnificativă a consumului în sistemele de distribuție (majoritar casnic): 1,28 miliarde m³ în ianuarie 2026 față de 1,08 miliarde m³ în ianuarie 2025 (+18%). Consumul industrial racordat la Sistemul Național de Transport a crescut doar cu 7% (de la 0,27 la 0,29 miliarde m³), în timp ce producția internă curentă a scăzut ușor cu 3% (de la 0,75 la 0,72 miliarde m³).
Pentru a acoperi cererea suplimentară, extracția din depozite a crescut cu 11% (de la 0,63 la 0,71 miliarde m³), dar diferența critică a fost acoperită prin importuri, care au explodat de la doar 0,03 miliarde m³ în ianuarie 2025 la 0,15 miliarde m³ în ianuarie 2026 (+400%). România, care în ianuarie 2025 era net exportatoare (export 0,05 miliarde m³), a devenit dependentă de importuri scumpe în gerul din 2026.
Prețurile gazelor achiziționate din import în ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai mari decât prețul reglementat al producției interne, ceea ce a amplificat impactul asupra facturilor finale. Chiar dacă depozitele au oferit cea mai mare cantitate în ziua cu consum maxim, flexibilitatea lor a fost limitată (doar 14%), în timp ce importurile au asigurat o creștere de aproape 500% față de media lunii.
Impact estimat pe categorii de locuințe (încălzire + apă caldă + gătit):
- Apartament 2 camere (izolat bine): 300 lei → 400 lei (+100 lei, +33%)
- Apartament 3 camere: 350 lei → 455 lei (+105 lei, +30%)
- Apartament 4 camere: 450 lei → 585 lei (+135 lei, +30%)
- Casă 100–150 mp: 600 lei → 780 lei (+180 lei, +30%)
În locuințe slab izolate, pe colț, la parter sau ultim etaj, creșterea poate depăși ușor 40–50%, ajungând la 200–400 lei în plus față de anul trecut.
Dumitru Chisăliță, președinte AEI, subliniază că problema nu este doar gerul, ci ineficiența locuințelor: „România nu are problemă cu gerul. România are problemă cu faptul că mii de blocuri pierd căldura ca o sită. Factura mare nu vine doar din preț sau consum, ci din pierderile structurale ale clădirilor din anii ’70–’80. Gerul nu cere aprobări – el intră în pereți și obligă centrala să muncească dublu.”
Analiza atrage atenția asupra unei realități sociale mai profunde: pentru mulți români, încălzirea a devenit o alegere între confort și supraviețuire financiară. „Ține termostatul la 20°C” sună bine în teorie, dar în practică înseamnă disconfort, umezeală, sănătate afectată și stres constant legat de facturi. În blocurile nereabilitate, confortul depinde adesea de „norocul” vecinilor care încălzesc mult.
Soluția, concluzionează AEI, nu stă doar în plafonări temporare sau comunicate oficiale, ci în investiții masive și susținute în eficiență energetică: reabilitare termică, tâmplărie performantă, centrale eficiente, reglaje inteligente și sprijin real pentru consumatorii vulnerabili. Până atunci, iarna rămâne o loterie termică în care factura lovește disproporționat locuințele vechi și slab izolate.
Intră acum și în grupul de
