Dumitru Chisăliță (AEI): „Avem nevoie de baraje, dar nu avem scenarii pregătite” – critici dure la adresa incoerenței Ministerului Mediului


Intră acum și în grupul de

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, atrage atenția asupra lipsei de coerență strategică din declarațiile oficiale ale Ministerului Mediului privind investițiile hidrotehnice și hidroenergetice, considerând că aceasta subminează credibilitatea eforturilor de profesionalizare și depolitizare din sector.

Într-un comunicat de presă, Chisăliță subliniază oscilațiile recente din discursul ministerial: de la minimizarea investițiilor în hidrocentrale (comparate cu parcuri solare de opt ori mai ieftine) la declararea lor drept „prioritate națională”, fără un cadru strategic clar și scenarii fundamentate.

„Pe 11 septembrie 2025 se spunea că aceeași capacitate de producție ar putea fi realizată prin parcuri solare cu costuri de opt ori mai mici. Pe 19 februarie 2026 se afirmă că «avem nevoie de amenajări hidrotehnice» și «este o prioritate să construim baraje», deși «nu avem încă scenarii pregătite»”, arată președintele AEI.

Chisăliță critică și intenția de majorare a prețului apei industriale, considerând-o un act de populism economic: „A sugera că ajustarea administrativă a marjelor de profit ale operatorilor este soluția echivalează cu transferarea responsabilității statului către mediul privat, fără o dezbatere reală despre costuri și beneficii”.

El atrage atenția asupra realității climatice actuale – creșterea frecvenței caniculelor, inundațiilor, secetelor și alunecărilor de teren – și subliniază că România are nevoie simultană de măsuri de adaptare și de investiții masive în infrastructură hidrotehnică pentru protecția vieții, a proprietății și a securității energetice și alimentare.

Potrivit calculelor AEI, chiar și în cazul dublării prețului apei industriale, impactul asupra unei familii de patru persoane ar fi de aproximativ 124 lei pe an, adică doar 0,01% din coșul minim de consum anual.

„Dacă investițiile sunt necesare – iar datele privind dezastrele naturale arată că sunt – atunci societatea trebuie să știe clar: care este costul real, cine îl suportă, care este intervalul de timp de finalizare și ce garanții există că proiectele vor fi duse la capăt”, concluzionează Dumitru Chisăliță.

Președintele AEI avertizează că lipsa unei narațiuni consecvente și asumate erodează încrederea publică și riscă să perpetueze istoricul dureros al proiectelor hidrotehnice începute și abandonate la 80-90% grad de realizare.


Intră acum și în grupul de