Constantin Chiriac si Matei Visniec, despre sansele Bucovinei de a accede la statutul de capitala culturala europeana

Matei VisniecSala Auditorium „Joseph Schmidt” din incinta Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava a găzduit miercuri, o întâlnire de excepţie a publicului sucevean cu dramaturgul şi scriitorul Matei Vişniec şi directorul Teatrului „Radu Stanca” Sibiu şi a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, Constantin Chiriac.

Întâlnirea, stabilită în cea de-a treia zi a manifestării „Zilele Matei Vişniec” la Suceava, a avut loc graţie scriitorului bucovinean la origine, Matei Vişniec, care l-a invitat pe Constantin Chiriac să participe la o discuţie legată de experienţa sa şi de modul în care este atribuit titlul de capitală culturală europeană.

După ce a susţinut un recital extraordinar de poezie din creaţiile a doi mari prieteni ziditori de cultură, Mihai Eminescu şi Ion Creangă, Constantin Chiriac a făcut o incursiune în timp şi a rememorat situaţiile dificile, dar şi compromisurile pe care le-a făcut de-a lungul carierei sale manageriale pentru a aduce Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu în poziţia impresionantă în care se găseşte astăzi, ocupând locul al treilea în Europa.

Festivalul Internaţional de la Sibiu, care sărbătoreşte 20 de ani de existenţă, este o mare reuşită românească. În fiecare an, datorită acestui festival, România devine un loc de pelerinaj cultural pentru companii de teatru care vin uneori din 40 sau 50 de ţări. Anul acesta, de exemplu, în cadrul Festivalului de la Sibiu a fost imaginată o stagiune franceză la care participă teatre şi companii prestigioase din Franţa, precum Théâtre du Soleil creat de Ariane Mnouchkine şi Odéon Théâtre de l’Europe.

Chiriac a transmis publicului sucevean care sunt şansele Bucovinei de a accede la statutul de capitală culturală europeană. El  a explicat mecanismul după care se acordă titlul de capitală europeană a culturii şi a subliniat că anul 2021 este o şansă deosebită pentru România.

„Am încercat şi încerc în această clipă să sensibilizez Ministerul Culturii şi mai ales Guvernul să înţeleagă că această şansă, din anul 2021, este o şansă  nemaipomenită şi că regionalizarea ar trebui făcută după tot ceea ce înseamnă această specificitate de regiuni. Eu cred că Bucovina ar trebui, din punctul meu de vedere să rămână regiune cu tot ceea ce înseamnă polarizări de partea cealaltă”, a spus Chiriac, făcând referire la legătura cu Cernăuţi.

El a arătat că Iaşul ar trebui să facă o legătură cu Chişinăul, iar Neamţ ar trebui să lucreze împreună cu Bacău, cu tot ce înseamnă această bogăţie şi să propună proiecte. „Ar trebui Galaţiul cu Brăila împreună cu Dunărea până la Tulcea să facă legătura cu Constanţa, cu tot ce înseamnă Dobrogea. Braşovul cu toată zona de munte să vină cu proiecte, Alba Iulia cu tot ce înseamnă Apusenii, cu tot ce înseamnă exploatările de acolo, Târgu Mureş cu Ţinutul Secuiesc, eu cred că ar trebui împinşi să vină cu un proiect de capitală culturală europeană în numele României”, a spus Chiriac.

El consideră că acesta ar fi „un proiect deştept”, un proiect în numele culturii româneşti, care presupune diversitate şi dialog.

Constantin Chiriac a subliniat că investiţia în cultură aduce fonduri în plus administraţiilor locale precizând că la Sibiu, unde 12 la sută din PIB-ul municipiului se investeşte în cultură, iar creşterea economică de anul trecut înregistrată de municipiu a fost de 14 la sută.

El a arătat că fundamental pentru Bucovina este să fie folosite atu-urile pe care le are, cum a fost cazul Santiago de Compostella ce a câştigat titlul de capitală culturală europeană graţie pelerinajului, pelerinaj care a fost înscris, acum,  ca program al Comisiei Europene. „Pe lucrul acesta trebuie să marjaţi imediat. De ceea ce înseamnă turism religios şi trebuie aplicat. Se pot câştiga bani. Eu nu vorbesc acum de turism ca dimensiune de cădelniţă, ci de a găsi formule prin care să arătăm ce înălţime spirituală a fost, este şi va fi aici”, a spus Chiriac.

El a spus că Bucovina este una din puţinele zone în care crede foarte tare şi poate da o dimensiune specială României.  „Dacă nu vă veţi face infrastructură pentru cei de mâine, dacă nu veţi găsi formule prin care să creaţi mari evenimente care să înnobileze acest spaţiu dăruit de Dumnezeu, copiii dumneavoastră vă vor întreba de ce n-aţi făcut-o, pentru că înaintaşii au făcut-o. Decât să ne facem că facem, pentru că oricum ne pierdem timpul şi trece viaţa pe lângă noi, mai bine ne angajăm în lucruri serioase care vor da o şansă acestui spaţiu care este, credeţi-mă, fabulos”, a mai spus Constantin Chiriac.

El a mai declarat că Matei Vişniec este un brand pentru această zonă, fiind autorul român cel mai jucat în majoritatea ţărilor din lume.

Chiriac a mai spus că se poate realiza un parteneriat Sibiu-Bucovina aşa cum a propus Vişniec, astfel încât în Bucovina să se facă o extensie a Festivalului Internaţional de Teatru din Sibiu, trupele de teatru urmând să aibă reprezentaţii atât în Suceava cât şi în alte locaţii din Bucovina.

Dramaturgul Matei Vişniec a explicat că pentru proiectul să cultural are nevoie de o echipă, iar preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, l-a asigurat că autorităţile judeţene sunt echipa sa.

Nechifor a spus că Suceava are precondiţii pentru a participa la un proiect de capitală culturală europeană, aeroportul internaţional urmând să fie modernizat în următorii doi ani, reabilitarea Cetăţii de Scaun a Sucevei se va încheia în următorii doi ani, Muzeul satului bucovinean, sau esplanada din centru Sucevei fiind alte două locaţii unde se pot susţine spectacole. „Echipa este aici. Suntem lângă dumneavoastră. Cred că putem să avem succes împreună”, a spus Nechifor care a precizat că va trebui stabilit de comun acord un plan de acţiune pentru realizarea proiectelor vizate.

Prezent la dezbatere, prefectul de Suceava, Florin Sinescu, a declarat la rândul său că va sprijini demersurile lui Matei Vişniec.

Matei Visniec

Dramaturgul Matei Vişniec a lansat această dezbatere la Universitatea din Suceava întrucât consideră că sunt şanse reale şi pentru Suceava să intre în competiţia pentru capitală culturală europeană. “Consider că oraşul Suceava are toate şansele de a intra şi el într-o astfel de competiţie, pentru a obţine această vizibilitate internaţională şi europeană, împreună cu toată regiunea istorică a Bucovinei”, susţine Matei Vişniec. El mai propune şi crearea unui Festival Internaţional de Teatru la Suceava, cu ramificaţii şi în alte zone ale judeţului şi consideră posibilă o “axă” bucovineană a Festivalului de la Sibiu, astfel încât, anual, câteva dintre trupele străine care vin la Sibiu să-şi poată continua turneul în această zonă.

Dezbaterea s-a organizat la Suceava cu ocazia Festivalului “Zilele Matei Vişniec”, care s-a desfăşurat în perioada 17-19 iunie, la Suceava şi Rădăuţi.