Ioan Corjuc – disident sau oportunist ?

Cel mai iubit si aplaudat dintre toţi consilierii judeţeni PSD a fost miercuri, 6 aprilie, 2011, în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Suceava, tânărul Ioan Corjuc. Acesta a fost de altfel şi singurul moment de glorie al singurului reprezentant al opoziţiei (PSD şi PNL) prezent la şedinţă, în condiţiile în care cei 18 consilieri ai USL fuseseră ţinuţi departe de sala de şedinţe, până la noi ordine, de liderii judeţeni ai celor două partide.

Corjuc a venit, spune el, la şedinţa în care Gheorghe Flutur avea nevoie de 6 voturi ale opoziţie pentru a putea trece un proiect prin care 7 drumuri judeţene trebuiau trecute din administrarea CJ în cea a Ministerului Dezvoltării pentru a fi modernizate, pentru că nu va putea da ochii cu locuitorii comunei Ipoteşti (unde locuieşte) şi să le spună că nu a fost de acord cu acest lucru. Asta în condiţiile în care drumul arată dezastruos.

Prezenţa consilierului PSD la şedinţă, în condiţiile în care sala a fost asediată efectiv de câteva zeci de consilieri şi primari ai comunelor ce urmau a beneficia de modernizarea celor 7 drumuri poate părea un act de mare curaj al tânărului om politic.

Mulţi pot considera că în sfârşit cineva din PSD a avut curajul să vină şi să îl înfrunte pe preşedintele Gheorghe Flutur chiar la el în casă.
Lucrurile însă nu stau deloc aşa.

Gestul lui Corjuc a fost oarecum anticipat pentru că disensiunile dintre el şi conducerea judeţeană a PSD Suceava se accentuaseră de mai multă vreme şi câteva surse din la Bucureşti din cadrul PC au confirmat că acesta ar fi dorit să preia conducerea organizaţiei judeţene Suceava a Conservatorilor, care de luni de zile se chinuie să găsească un preşedinte interimar la Suceava.

Eu consider că prin gestul său, care într-un final nu a contat tocmai pentru că mai era nevoie de încă 5 consilieri din PSD sau PNL care să facă acelaşi lucru, Ioan Corjuc nu a făcut decât să îşi dea singur foc la valiză şi să pună capăt carierei sale din PSD.

Demersul său nu va conta decât în presa de joi şi, poate, în ediţiile în care ziarele vor rememora de ce a fost dat afară din PSD. Dacă Ioan Corjuc s-a gândit că tot Ipoteştiul va face sedinţă şi va cere bani de la primărie pentru a-i face statuie tânărului politician că s-a „bătut” pentru ei, se înşeală. Cum la fel se înşeală dacă se gândeşte că cineva din PDL îl va pune eventual pe lista de aşteptare pentru un fotoliu la viitoarele alegeri.

“În raniţa fiecărui soldat se află bastonul de mareşal”, spunea Napoleon. Ioan Corjuc o fi căutat prin raniţă, dar nu a găsit decât bagheta de trădător şi asta va atârna greu pentru viitorul său politic. Tocmai din acest motiv, cred că mai degrabă tânărul social-democrat a încercat, miercuri, să joace cartea oportunismului, însă în defavoarea propriei sale echipe. Iar în politică, s-a demonstrat de prea multe ori, echipa e singura care contează.

Şi aş mai adăuga că dl Corjuc este supleant pe listele PSD pentru Parlamentul European. Şi doar ce Adrian Severin e în plin scandal în toată Uniunea Europeană şi i se pregăteşte plecare din PE. Vorba lui Mircea Geoană: „A pierdut o şansă, să stea în banca lui !”

Mihai Chira

PS: Dacă PSD a făcut sau nu bine că a refuzat modernizarea acestor drumuri judeţene e un subiect pe care il vom dezbate zilele viitoare.