100 de ani de la unirea Bucovinei cu Țara, sărbătoriți de Academia Română la Suceava

Conducerea și membri ai Academiei Române vor fi prezenți vineri, 16 noiembrie 2018, la Muzeul Bucovinei din Suceava, pentru a celebra împreună 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România.

Potrivit unui comunicat al Academiei Române, evenimentul va fi onorat la cel mai înalt nivel de către membrii Biroului Prezidiului Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, preşedinte, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Victor Voicu și acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinți. Vor participa de asemenea acad. Eugen Simion, președinte al Secției de filologie și literatură, acad. Dorel Banabic, președintele Secției de științe tehnice, profesorii Ionel Cândea, Constantin Zălinescu și Sergiu Nedevschi, membri corespondenți ai Academiei Române.

Manifestarea este organizată de Muzeul Bucovinei și Consiliul Judeţean Suceava, în parteneriat cu Academia Română, coorganizator fiind Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava.

Sesiunea solemnă va avea loc la Muzeul de Istorie, cuvântul de întâmpinare fiind adresat de dr. Constantin-Emil Ursu, director general al Muzeului Bucovinei, iar Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, va rosti un cuvânt de salut.

Lucrările sesiunii omagiale vor fi deschise de preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop. În cadrul evenimentului vor susține prelegeri: acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. Alexandrina Cernov, Universitatea din Cernăuți, și scriitorul Vasile Tărâţeanu, ambii membri de onoare al Academiei Române și fondatori ai Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu“ din Cernăuți. De la Chișinău va fi prezent acad. Viorel Prisăcaru, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Va lua de asemenea cuvântul prof.univ.dr. Ştefan Purici, prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava.

Bucovina de Nord va fi reprezentată la evenimentul de la Muzeul Bucovinei din Suceava de o delegație românească alcătuită din 12 membri de la Cernăuți.

Pe data de 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, organ format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Ducatul Bucovinei, imediat după înfrângerea și destrămarea Austro-Ungariei la sfârșitul Primului Război Mondial, vota în unanimitate unirea cu Regatul României.

În Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, Congresul General al Bucovinei, sub președinția lui Iancu Flondor, decreta: „Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României.“

Congresul a trimis o telegramă omagială regelui Ferdinand I, numit „Rege și Domn Liberator și Purtător de grijă al Bucovinei“, iar Iancu Flondor venea la Iași, în fruntea unei delegații de 15 bucovineni, pentru a prezenta autorităților române mesajul unirii Bucovinei.

Actul unirii va fi ratificat de către regele Ferdinand în 18/31 decembrie 1918, prin decretul nr. 3744, publicat în „Monitorul Oficial“ o zi mai târziu. Iancu Flondor și Ion Nistor vor fi numiți miniștri secretari de stat fără portofoliu în guvernul central.

În anul 1919 începea procesul diplomatic de recunoaștere a făuririi României Mari pe baza tratatelor internaționale. Chestiunea Bucovinei va fi prezentată și susținută pe 1 februarie 1919 de către prim ministrul Ion I. C. Brătianu la Conferința de pace de la Paris.

(M.T.)