Biserica mare din cadrul Mănăstirii Sf. Mina din Roșiori va fi sfințită în data de 1 septembrie de IPS Mitropolit Vlasie Mogârzan și un sobor de arhierei, preoți și diaconi

Mitropolitul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, IPS Vlasie Mogârzan, va oficia, sâmbătă, 1 septembrie, slujba de sfințire a Bisericii mari din cadrul Mănăstirii Sf. Mina din Roșiori din comuna Forăști.

Starețul Mănăstirii Sf. Mina,  Arhimandrit Varnava Ene, a menționat că la sfințirea bisericii, alături de IPS Mitropolit Vlasie Mogârzan, vor mai oficia slujba un sobor de arhierei, preoți și diaconi.

Arhimandritul Varnava Ene a menționat că Biserica mare a mănăstirii are hramurile „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” și „Duminica Samarinencei”.

Mănăstirea „Sfântul Mina” din Roșiori este o mănăstire de călugări ortodocși de stil vechi amplasată în satul Roșiori din comuna Forăști  la 17-18 kilometri de municipiul Fălticeni.

Locul unde este amplasată astăzi Mănăstirea “Sf. Mina” din Roșiori este cunoscut sub denumirea de “Dealul Bisericii” pentru că pe acest deal au existat schituri cu obște de călugări, care au fost distruse din cauza vitregiilor vremurilor.

Locului i se spune “Dealul Bisericii” pentru că pe acest deal au existat schituri cu obşte de călugări fiind distruse din cauza vitregiilor vremurilor. Primul schit cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a existat în perioada sec. XIX-lea. Săpăturile făcute în zonă, au descoperit oseminte ale călugărilor îngropaţi aici, iar pe o cărămidă datată din 1864 era înscris numele unui ieromonah Porfirie îngropat lângă peretele bisericii. Protosinghelul Gamaiil de la Mănăstirea Neamţ a sosit aici pentru a ridica un nou aşezământ monahal pe locul ruinelor fostului schit. Când a vrut să pună temelia pentru Sfânta Masă a noii biserici, prin lucrarea Sfântului Duh, s-a aflat o candelă aprinsă din timpul vechiului aşezământ.

Acest al doilea schit a datat din 1934-1937. În anul 1937 călugării au fost risipiți în cele patru zări de către puterea vremii, împrăștiindu-se la alte mănăstiri. În acest al doilea schit, care avea o bisericuță de lemn acoperită cu șindrilă, a slujit Protosinghelul Gamaiil împreună cu schimonahul Varlaam, monahii: Chiriac, Gherontie, Nifon, Iftimie și alții.

Pe locul Sfântului Altar s-au plantat salcâmi care au dăinuit până la a treia rezidire.

După colectivizare un oarecare sătean a venit să ridice piatra Sfintei Mese, dar din putere dumnezeiască roțile tractorului au explodat, așa că piatra Sfintei Mese nu a putut fi îndepărtată de locul Sfânt.

 Odată cu schimbările aduse de revoluție, credincioșii din zonă au dorit să construiască biserică, ridicându-se un paraclis provizoriu, în formă de cruce, iar la începutul anului 1996 sub conducerea starețului Arhimandrit Varnava Ene s-a ridicat biserica mare din zid de piatră, corp de chilii, paraclisul din incinta stăreției, clopotnița și gardul din piatră înconjurător. Interiorul bisericii are catapeteasma, baldachinul Sfintelor Moaște și stranele făcute din lemn de stejar. (N.B.)