Intră acum și în grupul de
Cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la naşterea scriitorului Mihail Sadoveanu, Consiliul Judeţean Suceava împreună cu Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera” organizează în perioada 26 octombrie – 15 noiembrie, o expoziţie documentară intitulată „Esopia”.
Mihail Sadoveanu a fost scriitor (mişcarea literară: sămănătorism, realism şi realism socialist, naturalism, fantastic), povestitor, nuvelist, romancier (unul dintre cei mai notabili romancieri români din prima jumătate a secolului al XX-lea), membru al Academiei Române, om politic.
S-a născut la 5 noiembrie 1880 în Paşcani şi a fost legat în perioada formării de oraşele moldoveneşti Fălticeni şi Iaşi, stabilindu-se definitiv la Bucureşti în 1904.
Opera sa cuprinde câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă. O primă etapă este cea sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian), iar a treia reprzintă o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada totalitarismului de extrema stângă de după 1944, la care Sadoveanu va adera ideologic, devenind, ca om politic, un susţinător înfocat al regimului bolşevic instalat de Moscova în România, dar şi un comunist activ convins. După ce a publicat opere afiliate curentului sovietic al realismului socialist (celebre fiind mai ales romanul Mitrea Cocor sau cartea de reportaje din URSS Lumina vine de la Răsărit), a fost recompensat pentru serviciile aduse propagandei totalitare şi a devenit președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, funcție politică maximă ocupată de un scriitor român în timpul regimului comunist, bucurându-se de toate privilegiile ce decurgeau din aceasta. În anul 1955, scriitorului i se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu a primit şi Premiul Lenin pentru Pace în 1961, an în care se va stinge din viaţă, pe 19 octombrie, la vârsta de 80 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu, alături de Caragiale şi Eminescu.
A lăsat o operă literară monumentală, exemplare din opera sa regăsindu-se în expoziţia de carte de la Biblioteca Bucovinei: “Floare ofilită, nuvele” (1905), “Mormântul unui copil” (1905), “Amintirile căprarului Gheorghiță” (1905), “Vremuri de bejenie” (1906), “La noi în Viișoara” (1906), “Esopia” (1906), “Însemnările lui Neculai Manea”, nuvele (1906), “Oameni și locuri”, Editura Minerva a Institutului de Arte Grafice, București (1908), “O istorie de demult” (1907), “Duduia Margareta” (1907), “Istoria marelui împărat Alexandru Macedon în vremea când era emirul lumii 5250 de ani” (1907), “Povestiri de seară” (1909) ş.a.
Tributul plătit de Mihail Sadoveanu proletcultismului şi dogmatismului socialist numără câteva titluri: “Lumina vine de la Răsărit, reportaje din URSS” (1945), “Păuna mică” (1948), “Mitrea Cocor” (1949) şi “Mărturisiri” (1960).
Monografiile critice sunt semnate, între alţii, de următorii autori : Savin Bratu, Mihail Sadoveanu, o biografie a operei, București, 1963, Constantin Ciopraga, Mihail Sadoveanu, București, 1963, Nicolae Manolescu, Sadoveanu sau utopia cărții, București, 1976, Pompiliu Marcea, Lumea operei lui Mihail Sadoveanu, București, 1976, Profira Sadoveanu, Viața lui Mihail Sadoveanu. Copilăria și adolescența, București, 1976, Ion Vlad, Cărțile lui Mihail Sadoveanu, Cluj, 1981, Monica Spiridon, Sadoveanu-divanul înțeleptului cu lumea, Albatros, 1982, Fănuș Băileșteanu, Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu, Craiova, 2001 şi Alexandru Paleologu, Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, Iași, 2007.
Şi în calendarul UNESCO pentru 2011 Mihail Sadoveanu este menţionat pentru comemorarea a 50 de ani de la moartea autorului.
Expoziţia face parte din Campania “România vorbită frumos” susţinută de Biblioteca Bucovinei “I.G.Sbiera”.
Intră acum și în grupul de
